Rata anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada in luna decembrie 2018 pana la 3,27 la suta, de la 3,43 la suta in noiembrie, consolidandu-se in interiorul intervalului de variatie al tintei stationare. Astfel, BNR si-a indeplinit obiectivul de mentinere a stabilitatii preturilor pe termen mediu, in conditiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare.Evolutia din decembrie a survenit in principal ca urmare a scaderii pretului combustibililor - pe fondul dinamicii cotatiei petrolului pe pietele internationale -, compensata partial de cresterile consemnate pe segmentul legumelor si fructelor si al produselor din tutun. La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) s-a redus usor, ajungand la 2,5 la suta, de la 2,6 la suta in luna noiembrie.
Rata medie anuala a inflatiei IPC in luna decembrie s-a mentinut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la suta, in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum a crescut usor pana la 4,1 la suta, de la 4,0 la suta in luna noiembrie.
Datele revizuite privind cresterea economica in trimestrul III 2018 confirma accelerarea dinamicii anuale a PIB real, la 4,4 la suta, de la 4,1 la suta in trimestrul anterior, exclusiv pe seama cresterii mult peste asteptari a productiei agricole. Pe partea cererii, se observa contributia majoritara la cresterea PIB a variatiei stocurilor, urmata de cea a consumului gospodariilor populatiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului si al achizitiilor din piata taraneasca, precum si aportul negativ al formarii brute de capital fix.
Exportul net si-a marit contributia negativa la dinamica PIB fata de datele precedente, pe fondul incetinirii mai pronuntate a cresterii exporturilor de bunuri si servicii fata de cea aferenta importurilor. Impreuna cu deteriorarea balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, aceasta a generat o adancire substantiala a deficitului de cont curent in raport cu perioada similara a anului anterior.
Cele mai recente evolutii releva o usoara decelerare a ritmului anual al activitatii industriale in perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, pana la 3 la suta, in timp ce constructiile si-au atenuat contractia, pana la -3,9 la suta. In acelasi timp, ultimul trimestru al anului a consemnat o revenire a ratei de crestere a achizitiilor in comertul cu amanuntul, care a ajuns la 5,9 la suta, nivel totusi inferior celor care au caracterizat prima jumatate a anului. Totodata, balanta comerciala a inregistrat o deteriorare mai alerta, contribuind la adancirea in continuare a deficitului de cont curent.
Cotatiile relevante ale pietei monetare interbancare si ecartul lor pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara au reintrat pe o panta usor crescatoare la mijlocul lunii ianuarie 2019, iar cursul de schimb leu/euro a consemnat o crestere mai pronuntata in a doua parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1 la suta fata de euro.
Creditul acordat sectorului privat si-a accelerat cresterea anuala in luna decembrie 2018, la 7,9 la suta (cea mai mare crestere din mai 2012), de la 6,3 la suta in luna noiembrie. Cresterea a fost sustinuta in principal de componenta in lei, a carei pondere in totalul creditului s-a marit la 66 la suta, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Raportat la activitatea economica, nivelul creditului continua insa sa fie scazut.
Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2019, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor trei trimestre, la valori chiar usor inferioare celor anticipate anterior, urmata de urcarea si mentinerea acesteia usor sub limita superioara a intervalului tintei, pana la finele orizontului prognozei.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei sunt legate de noul set de masuri fiscale si bugetare intrate in vigoare de la 1 ianuarie, precum si de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri. Importante sunt si incertitudinile legate de ritmul cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, de conduita politicilor monetare ale BCE si ale bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
