In cadrul unei sedinte, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile. Examinand evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au remarcat ca aceasta a fost in linie cu asteptarile. Rata anuala a inflatiei a cunoscut in iulie o semnificativa corectie descendenta, la 4,56 la suta, de la 5,4 la suta in luna precedenta, iar in august a ajuns la 5,06 la suta - nivel usor inferior celui prognozat. Scaderea fata de iunie a fost indusa mai cu seama de componenta preturilor administrate si de cea a pretului combustibililor, in principal pe fondul unor efecte de baza. Influente de sens opus, dar mai putin intense, au decurs din evolutia preturilor legumelor si fructelor.
S-a observat ca si componenta de baza a continuat sa actioneze in sensul decelerarii inflatiei, insa doar marginal, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat stagnand practic in iulie la 2,9 la suta si reducandu-se apoi in august la 2,8 la suta - usor sub nivelul prognozat. Descresterea a fost sustinuta si de asta data de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, mai pregnant influentate de evolutia preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, inclusiv de efecte de baza asociate, precum si de relativa intarire a leului in raport cu euro. Un notabil efect contrar a decurs din dinamica preturilor marfurilor nealimentare. In opinia unor membri ai Consiliului, evolutia de ansamblu a inflatiei de baza continua sa fie marcata de franarea neasteptat de brusca a cererii de consum in primul trimestru al anului curent, asociata cu atenuarea pozitiei ciclice a economiei, de natura sa afecteze probabil inertial comportamentul de stabilire a preturilor pe anumite segmente ale comertului cu amanuntul. Costurile unitare cu forta de munca si-au conservat, insa, dinamica anuala de doua cifre in trimestrul II sau si-au accelerat cresterea, iar asteptarile inflationiste pe termen scurt au ramas la valori inalte. Totodata, deflatorul PIB a continuat sa se mareasca, iar ritmul anual de crestere a preturilor de productie din industrie pentru piata interna s-a reintensificat in iunie-iulie in cazul bunurilor de uz curent.
In discutiile privind pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat in primul rand diminuarea puternica a ritmului de crestere a economiei fata de anul trecut. Totodata, s-a notat ca in trimestrul II cresterea economica a cunoscut, totusi, o reaccelerare usoara in termeni anuali - la 4,1 la suta, de la 4,0 la suta in trimestrul I -, in conditiile unei cresteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabila o reamplificare mai pronuntata decat cea anticipata a excedentului de cerere agregata in intervalul aprilie-iunie. Consumul privat a continuat sa fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contributie chiar in usoara crestere, ca urmare a maririi neasteptate a dinamicii lui anuale. El a fost secondat la mica distanta de variatia stocurilor, al carei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani, in timp ce contributia formarii brute de capital fix a redevenit negativa, pe fondul noii contractii in termeni anuali suferite de aceasta componenta, dupa trei trimestre consecutive de crestere. Evolutia este preocupanta din perspectiva potentialului de crestere al economiei pe termen mediu, au atentionat unii membri ai Consiliului. Contributia exportului net la avansul PIB a ramas negativa, dar s-a redus intrucatva, in contextul unei decelerari mai evidente a ritmului de crestere a importurilor in raport cu cea consemnata de dinamica exporturilor. Deficitul de cont curent s-a restrans usor fata de trimestrul II 2017, pe seama ameliorarii balantei veniturilor primare. S-a relevat de asemenea ca, pe partea ofertei, cresterea economica a beneficiat de o sustinere cvasigenerala. Sectorul serviciilor a continuat sa fie principalul resort, cu un aport insa usor diminuat, o contributie notabila si constanta fiind adusa de industrie.
Membrii Consiliului au remarcat ca datele statistice indica o reamplificare a gradului de tensionare a pietei muncii in trimestrul II. Rata somajului BIM a inregistrat o noua scadere trimestriala, ajungand la un minim istoric de 4,2 la suta in luna mai - la care a stagnat inclusiv in iulie -, in timp ce rata locurilor de munca vacante s-a marit pentru al doilea trimestru consecutiv. Efectivul salariatilor din economie a continuat sa atinga noi varfuri, iar dinamica lui anuala si-a stopat in iulie trendul descendent, in conditiile reaccelerarii usoare a cresterii acestuia in sectorul privat, in premiera dupa trimestrul I 2017. Membrii Consiliului au concluzionat ca presiunile asupra salariilor vor ramane in ascensiune in perspectiva apropiata, date fiind imbunatatirea intentiilor de angajare in trimestrul IV 2018 relevata de sondaje de specialitate, dar si acutizarea dificultatilor in recrutarea de personal calificat. In acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnata in trimestrul II de ritmul anual de crestere a castigului salarial mediu brut nominal, precum si palierul de doua cifre pe care acesta s-a mentinut in iulie, in conditiile temperarii lui usoare. A fost de asemenea evocata cresterea inregistrata, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variatia anuala a costurilor salariale unitare din industrie, succedata totusi de o scadere notabila in luna iulie.
In discutiile privind caracterul conditiilor monetare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au restrans gradual ecartul pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara ulterior reluarii operatiunilor repo de catre banca centrala, ramanand totusi la un nivel inalt. Unii membrii ai Consiliului au reliefat ca acest ecart este relevant din perspectiva judecarii conduitei politicii monetare. A fost subliniata relativa stabilitate care a continuat sa caracterizeze cursul de schimb leu/euro in lunile recente, atribuibila, cel mai probabil, diferentialului considerabil al ratelor dobanzilor fata de cele prevalente in plan european si regional.
S-a observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a ramas robust in intervalul iulie-august, la 6,6 la suta in ambele luni - valoare doar marginal inferioara mediei trimestrului II si usor superioara celei din primul trimestru. La randul ei, variatia componentei in lei s-a mentinut pe palierul de doua cifre, dar si-a accentuat usor tendinta descrescatoare, preponderent pe seama creditelor pentru locuinte si a imprumuturilor acordate societatilor nefinanciare. Ponderea in total a componentei in lei a continuat totusi sa se mareasca in iulie si a ramas apoi constanta in august, la 65,3 la suta.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, in baza celor mai recente informatii si analize, ca rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada pe orizontul apropiat de timp in linie cu prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din august 2018, care anticipa coborarea acesteia la 3,5 la suta in decembrie 2018 si apoi la 2,7 la suta la finele anului viitor. S-a precizat ca semnificativa corectie descendenta asteptata a se produce in evolutia inflatiei in trimestrul IV este atribuibila in principal efectelor de baza asociate cresterilor consemnate in anul anterior de toate componentele exogene ale IPC: preturile administrate, pretul combustibililor, pretul produselor din tutun si preturile LFO. Contributia dezinflationista a actiunii factorilor pe partea ofertei se contureaza a fi totusi mai modesta decat in cea mai recenta prognoza pe termen mediu, date fiind majorarea neasteptata a tarifului la energia electrica in luna august, precum si relativa marire a cotatiei petrolului. Aceasta din urma ar putea depasi insa din nou asteptarile pe orizontul scurt de timp, cresteri superioare celor previzionate fiind posibile si in cazul unor preturi administrate si a preturilor unor produse alimentare, in contextul epidemiei de pesta porcina, al evolutiei cotatiilor unor cereale pe piata internationala si al deteriorarii bruste a conditiilor meteorologice in luna septembrie. In ipoteza materializarii unor astfel de evolutii adverse, riscul dezancorarii anticipatiilor inflationiste ar dobandi o relevanta sporita, au atentionat unii membri ai Consiliului.
Examinand tendinta probabila a presiunilor inflationiste decurgand din pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva decelerarii sensibile a cresterii economice in termeni anuali in trimestrul III - in mare masura pe fondul unor efecte de baza negative -, succedata de o reaccelerare mai modesta a acesteia in trimestrul IV 2018, in conditiile in care dinamica ei trimestriala era asteptata sa se tempereze evident fata de trimestrul II si doar marginal fata de prognoza anterioara. S-a aratat ca o asemenea evolutie implica o crestere usor mai lenta a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul semestrului II decat in prognoza din luna august, dar la valori usor superioare celor anticipate anterior, ca urmare a redeschiderii lui peste asteptari in trimestrul II.
S-a observat totodata ca cele mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata continua sa indice consumul privat drept motor al cresterii economice si in trimestrul III, dar si determinant important al incetinirii acesteia. In acelasi timp, formarea bruta de capital fix este posibil sa-si sporeasca in acest interval contributia negativa la dinamica PIB, ca, de altfel, si exportul net, in conditiile in care ecartul dintre dinamica anuala a exporturilor si cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ in luna iulie, iar soldul pozitiv al balantei serviciilor si-a accentuat scaderea in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. Pe acest fond, in prima luna a trimestrului III, deficitul de cont curent si-a accelerat din nou cresterea in termeni anuali. Finantarea lui pare sa fie totusi corespunzatoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atragand insa atentia asupra reducerii in 2017 a ponderii finantarii autonome.
Din perspectiva caracterului mixt al evolutiilor analizate, membrii Consiliului, au apreciat ca incertitudinile si riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflatiei raman semnificative. S-au facut referiri la relativa volatilitate a sentimentului de incredere a consumatorilor, reintrat totusi recent pe o panta ascendenta, precum si la evolutia probabila a venitului disponibil real al populatiei, inclusiv in contextul retensionarii conditiilor de pe piata muncii, dar si al evolutiei potentiale a preturilor combustibililor si utilitatilor. Au fost evocate si nivelurile inferioare celor programate ale absorbtiei de fonduri europene si ale cheltuielilor publice pentru investitii, cu implicatii nefavorabile asupra dinamicii formarii brute de capital fix, si in final asupra echilibrelor interne si externe ale economiei, precum si initiativele legislative vizand sectorul bancar, cu potential impact advers asupra creditarii societatilor nefinanciare.
S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performantei economice a zonei euro induse de protectionismul comercial si de incertitudinile legate de Brexit, dar si de situatia din Italia si de volatilitatea pietei financiare internationale. Implicit, s-au facut referiri la conduita politicii monetare a BCE si la relevanta acesteia din perspectiva deciziilor bancilor centrale din regiune. Au fost mentionate si recentele turbulente financiare din unele economii emergente, apreciindu-se ca efectele lor de contagiune au fost modeste si s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, cei mai multi membri ai Consiliului au reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.