Hill International, companie specializata in consultanta si management in constructii, activa de peste 20 de ani in Romania, s-a alaturat grupului de companii Global Infrastructure Solutions Inc. (GISI), care inglobeaza, la nivel mondial, peste 13.000 de specialisti si desfasoara operatiuni in 90 de tari, oferind servicii prin intermediul a trei platforme distincte: Inginerie si Consultanta, Constructii, Impact si Sustenabilitate Globala. Prin alaturarea la GISI, Hill International isi va putea majora investitiile accelerarea dezvoltarii pe piete curente sau viitoare. Liniile de business care vor primi sprijin substantial in dezvoltare sunt pentru digitalizare, sanatate si energie, cu obiective de a creste portofoliul existent al companiei in Europa, Africa si Orientul Mijlociu, in proiecte care sa raspunda cerintelor acute ale pietelor de centre de date, spitale si clinici, programe de sanatate si control, dar si infrastructura adiacenta utilitatilor de apa, gaz, electricitate si energii regenerabile.
In Romania, aceste sectoare vitale pentru comunitate: apa, canalizare, sisteme de incalzire si energii regenerabile, precum si noile investitii preconizate in domeniul sanatatii, au fost si raman prioritare, si in strategia de dezvoltare pentru companie, al carei management pune accent pe implicarea si transferul de experienta din alte tari europene la nivelul clientilor publici si privati locali.
Interviu cu Panagiotis Methenitis (59 de ani), Vice-President and Managing Director Balkans, Hill International, manager cu o experienta profesionala de peste 30 de ani pe piata de consultanta.
- La ce proiecte lucrati in aceasta perioada, pe segmentul de infrastructura de apa si ce tipuri de servicii asigurati?
- In prezent, echipele noastre de experti sunt implicate in mai multe proiecte de mediu, precum cele din judetul Galati din Bucuresti, unde asiguram servicii de management de proiect si al constructiei. Proiectele de asemenea anvergura au de obicei intarzieri din multe motive, de cele mai multe ori chiar pana la inceperea lucrarilor, iar termenele legale in rezolvarea oricaror situatii presupun si respectarea unor termene impuse de autoritati. Totusi, proiectele prezentate sunt in stadiu avansat de executie pe anumite contracte de lucrari aflate in derulare, in timp ce pentru cele care urmeaza sa fie (re)lansate, se urgenteaza procedurile necesare.
- Cum a evoluat activitatea companiei in 2022 si ce estimari aveti pentru 2023 si in perspectiva (2024-2025)?
- Estimarile pentru anul 2022 au fost confirmate, chiar daca unele proiecte au avut si perioade de stagnare si intarzieri. 2023 va fi un an de crestere, cu suprapunerea unor proiecte mari in domeniul infrastructurii de apa la nivel de judet in cateva regiuni din tara. Compania noastra a inregistrat o crestere pe segmentele de piata de interes major, cum ar fi Orientul Mijlociu si Europa, dar si in Statele Unite. Cifra de afaceri a crescut cu 14% fata de anul precedent ajungand la aproape 110 milioane de dolari si se estimeaza o crestere de aproape 20% pentru 2023.
- Cum vedeti evolutia investitiilor in infrastructura de apa in 2023 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta pe termen scurt si mediu?
- Inventiile si implementarea proiectelor in infrastructura de apa sunt cu mult inaintea altor sectoare, avand deja la activ 3 mari perioade de programare, si fiecare judet a trecut prin multiple proiecte de imbunatatire. A ajutat descentralizarea la nivelul fie al municipiilor de judet, fie la companiile de apa a contractarii si monitorizarii implementarii proiectelor, dar si de un sprijin al Autoritatii de Management si al bancilor care co-finanteaza proiectele si care faciliteaza si clarifica situatiile existente si foloseste bunele practici intre proiecte. Asociatiile si intalnirile frecvente in acest domeniu asigura transferul de experiente si practici si multe din situatiile dificile sunt deblocate prin exemple transparent aduse in discutie. Cu siguranta ca vom continua sa experimentam impactul costurilor crescute in constructii atat pentru materiale si echipamente, cat si pentru forta de munca, mai ales sub impactul reducerii facilitatilor fiscale pentru acest sector incepand cu 2022 si accentuate din ianuarie 2023. Se vor inregistra mult mai multe cereri de actualizare a preturilor, mai ales ca proiectele si bugetele acestora au fost pregatite cu mult timp inaintea schimbarilor fiscale.
- Ce impact credeti ca vor avea marile programe de finantare asupra proiectelor de infrastructura utilitara si care considerati ca ar fi impedimentele care ar putea infrana dezvoltarea proiectelor?
- Impactul asteptat si estimat la nivel de proiect se contureaza cu dificultate in Romania, de la momentul confirmarii finantarii, accesarea acesteia si distributia necesara la autoritatile contractante si apoi cu multe intarzieri in implementare. Momentul oportun de suprapunere de fonduri/ investitii estimate pentru urmatorii 4-5 ani este constientizat la orice nivel, dar asteptarile de materializare sunt inca destul de reduse, pentru ca, dupa experienta cu fondurile europene din anii trecuti, nu s-au preluat lectiile dure si se insista cu altele noi. La nivel central, blocajele vin din lipsa asumarii responsabilitatii, din tergiversarea unor discutii si decizii, pana la pierderea unor mari oportunitati. Chiar daca sectorul public a inclus un personal calificat in structurile existente, chiar atragand prin cresteri salariale si siguranta locului de munca personal din mediul privat, initiativele care nu se aliniaza cu sistemele vechi nu sunt luate in considerare. Proiectele concrete sunt confirmate cu intarzieri si la nivel de autoritati.
- Care sunt cerintele pentru proiectele de infrastructura de apa in acest moment?
- Cele mai actuale cerinte si strategii pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania, precum si o analiza cantitativ-calitativa a progresului realizat de Romania in acest domeniu, au fost cu succes prezentate in Planul National de Redresare si Rezilienta, Pilonul I, Componenta C1: Managementul Apei.
Iar pentru masuri si tehnologii, putem discuta de digitalizare atat la nivelul companiilor de apa/ autoritatilor contractante cu asigurarea de servere, echipamente si instruirea necesara pentru utilizarea acestora in mode eficient, cat si utilizarea de drone si echipamente moderne de masurare si testare, de monitorizare a pierderilor pe retea.
- Cum caracterizati, pe scurt, activitatea din domeniu de avizare/ autorizare de mediu si relatia cu institutiile publice, in aceasta perioada?
- Datorita experientei de peste 20 de ani in Romania, nu am intampinat probleme legate de avizarile si autorizatiile de mediu. Termenele legale sunt respectate de toate autoritatile cu care noi suntem in contact si, pentru ca activam in implementarea de proiecte majore de infrastructura, acestea beneficiaza de atentie sporita si facilitarea proceselor. Pandemia a creat premiza unor comunicari rapide, online, digitalizate, a fost o lectie asumata de toti factorii implicati.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, cresterile de preturi din domeniul constructiilor si de pe piata de energie?
- Toate sectoarele de activitate au suferit un impact major dupa inflatia inregistrata anul trecut, pe fondul instabil al unui razboi in derulare si atat de apropiat de granitele tarii. Sectorul constructiilor a fost direct impactat de o instabilitate a ofertelor de preturi si de disponibilitate a echipamentelor si materialelor, dar legiuitorul a cautat sa gaseasca solutii. Adoptarea, cu unele clarificari necesare a OUG nr. 64 a permis constructorilor unele facilitati si decizii care sa le reduca impactul financiar. Din pacate aceeasi lege nu a venit in sprijinul sectorului de consultanta, decat in mica masura. Dar sunt eforturi sustinute si comune ale pietei de consultanta si inginerie pentru a constientiza legiuitorul de situatia comuna a tuturor partilor implicate in domeniu. Din pacate, impactul situatiei pe piata de energie nu este inca tratat corespunzator si masurile, unele benefice, alte neclare, nu sunt inca suficiente sa rezolve problemele ridicate. Din fericire, nu suntem singurii in abordarea de masuri complementare si contam, in mare masura, pe indicatiile si recomandarile Uniunii Europene, care sa sustina initiative nationale si locale.
Dar in orice dificultate se poate initia o oportunitate si in multe santiere din tara vor fi luate in calcul alternative de energie regenerabila si reducerea consumului estimat, precum si reducerea impactului asupra mediului, plin implementarea unor bune practici la nivel european. In special, digitalizarea in domeniul constructiilor va spori nivelul de prevenire si luarea de masuri in timp util pentru a reduce nivelul dificultatilor care pot aparea in implementarea in regim de urgenta.
Totodata, se inregistreaza o crestere a asteptarilor financiare ale inginerilor si personalului implicat, care va afecta si mai mult competitivitatea firmelor internationale pe piete locale. Compania noastra are avantajul unei experiente indelungate in Romania si mai ales de implementare a unor politici de companie care asigura stabilitate si promptitudine in relatia cu resursele umane, precum si furnizori care mentin increderea unor parteneriate strategice care reduc impactul cresterii preturilor. Dar va ramane valabila problema numarului redus de specialisti seniori si lipsa unui val al noii generatii care sa poata inlocui, in anii urmatorii, specialistii de astazi. Multe companii similare implementeaza programe de instruire la locul de munca, in speranta dezvoltarii capabilitatilor si cunostintelor necesare in cel mai scurt timp posibil si recomandam aceste masuri in toate sectoarele.
- Cum ati caracteriza activitatea din domeniul colectarii deseurilor din constructii? Care sunt cauzele principale ale gestionarii neconforme a acestora si ce considerati ca ar trebui facut pentru a creste rata de colectare si reutilizare a deseurilor din constructii?
- Respectarea procedurilor si asumarea responsabilitatii impactului asupra mediului este inca la stadiu de educare si constientizare si doar cu implicarea tuturor actorilor din proces se poate imbunatati situatia. Nu este doar responsabilitatea constructorilor, ci este vorba si de constientizarea activa a celor care supervizeaza si monitorizeaza aplicarea corecta a planurilor de masuri de colectare si gestionare. Ca in multe alte aspecte, unde planurile si masurile sunt in mare parte creionate pe hartie pentru a raspunde unor cerinte si verificari, nu se face o constientizare la orice nivel prin instruiri adecvate si consideram ca acestea sunt, in continuare, cele mai importante si la indemana masuri de imbunatatire.
- Credeti ca problema deseurilor se va acutiza, in contextul in care PNRR va aduce un numar foarte mare de proiecte de constructii pe piata?
- Suntem intr-o perioada propice de dezvoltare prin accesarea atat a fondurilor europene ca stat membru, cat mai ales prin confirmarea alocarilor prin PNRR cu o perioada de implementare redusa si, deci, intensa, de acoperire a unor nevoi stringente de aliniere la standardele europene, mai ales cele cu impact climatic si energetic. Este, de asemenea, adevarat ca nu suntem printre exemplele de buna practica in implementarea in regim de urgenta, mai ales atunci suntem susceptibil de neconformitate. Dar, atat sectorul constructiilor, cat si societatea civila pun o presiune pe clasa politica si de influenta in orice sector prin a promova proiecte care sa raspunda mai multor criterii stipulate in conditiile PNRR, pentru a facilita obtinerea finantarilor. Si problema reciclarii se va transforma in oportunitatea de a urgenta alinierea masurilor si a asigura imbunatatirea ratei de colectare si reciclare.