Guvernul Romaniei a emis, in cadrul sedintei din data de 23 ianuarie 2013, un act normativ privind amanarea termenului prevazut la articolul V din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului. Practic, prin aceasta decizie, Executivul a decis sa amane pana la 31 decembrie 2015 termenul prevazut de legislatia in vigoare pana la care persoanele care ocupa posturile de arhitecti-sefi la nivelul primariilor si consiliilor judetene trebuie sa isi finalizeze studiile de specialitate, drept conditie de mentinere in functii.„Pentru a permite in mod echitabil formarea profesionala corespunzatoare a persoanelor care ocupa in prezent functia de architect-sef din cadrul aparatelor de specialitate ale administratiilor locale, prin prezenta Ordonanta se proroga termenul prevazut de art. V al OUG nr. 7/2011 pana la data de 31 decembrie 2015. Din ratiuni de asigurare a egalitatii de sanse si tratament in corpul functionarilor publici, termenul pana la care se face prorogarea este corelat cu termenul prevazut la art. 31 din Legea – Cadru 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care prevede obligatia tuturor functionarilor publici de conducere de a indeplini conditia de studii postuniversitare sau master”, se precizeaza in motivatia Guvernului pentru decizia luata.
Aproape jumatate dintre arhitectii-sefi nu au studii de specialitate
Potrivit unei note de fundamentare a unui proiect de ordonanta de urgenta elaborate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), la nivelul anului 2011, dintr-un numar total de 3.331 de arhitecti-sefi aflati in functii, peste 47% nu aveau ca profesie de baza meseriile de arhitect sau urbanist. Practic, in mediul urban, in 2011, din cele 424 de posturi de arhitect-sef, 130 erau ocupate de ingineri, subingineri, economisti cu specializare in administratie publica sau absolventi de cursuri post-universitare, universitare sau post-liceale de urbanism. Totodata, in mediul rural, 50,25% (respectiv 1.461 de persoane) dintre arhitectii-sefi aveau alte profesii decat cele prevazute de lege.
OAR: Problemele mediului construit, generate de lipsa personalului calificat din administratiile locale
Arh. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), considera ca una dintre problemele grave ce afecteaza in mod curent activitatea specialistilor din breasla de profil este constituita de lipsa de personal calificat in cadrul administratiilor locale. „Dezvoltarea imobiliara presupune existenta unei birocratii active prin care sa poata fi stabilit un echilibru intre interesul privat si cel public pentru fiecare proiect in parte. Personajele-cheie ale acestor procese sunt arhitectii-sefi din orase si judete, insa aceste posturi sunt rareori ocupate de arhitecti sau urbanisti calificati si capabili sa urmareasca strategiile de dezvoltare a localitatilor. Din pacate, lipsa generala de profesionalism a serviciilor departamentelor de care depinde planificarea dezvoltarii si autorizarea constructiilor, precum si incapacitatea acestora de a filtra documentatiile pentru a nu permite realizarea de proiecte necorespunzatoare reprezinta cauze importante ale starii nesatisfacatoare a mediului construit din Romania”, evidentiaza arh. Serban Tiganas. Totodata, in opinia unui alt reprezentant al OAR, respectiv arh. Vlad Popescu Sturz, vicepresedintele filialei Bihor, lipsa specialistilor de arhitectura din aparatul administrativ are consecinte si asupra fluxului de avizare/autorizare, iar o corectie in acest sens ar duce la fluidizarea procedurilor de avizare.
Ocuparea posturilor de catre arhitecti si urbanisti ar rezolva somajul din bransa
Sansa noastra de a avea un mediu artificial construit curat, normal si bine gandit este ca fiecare administratie sa aiba la primarie un arhitect, este de parere arh. Dorin Stefan, coordonatorul biroului omonim de arhitectura (DSBA), din Bucuresti. „Vad ca o solutie a iesirii din criza a specialistilor angajarea unui arhitect in fiecare localitate. In Romania exista in jur de 3.000 de localitati. Numai daca in fiecare localitate ar exista un arhitect sau un urbanist, dintr-o data cel putin 3.000 de arhitecti, din cei aproximativ 6.000 existenti in tara, ar avea un loc de munca asigurat”, subliniaza arh. Dorin Stefan.
Aproape jumatate dintre arhitectii-sefi nu au studii de specialitate
Potrivit unei note de fundamentare a unui proiect de ordonanta de urgenta elaborate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), la nivelul anului 2011, dintr-un numar total de 3.331 de arhitecti-sefi aflati in functii, peste 47% nu aveau ca profesie de baza meseriile de arhitect sau urbanist. Practic, in mediul urban, in 2011, din cele 424 de posturi de arhitect-sef, 130 erau ocupate de ingineri, subingineri, economisti cu specializare in administratie publica sau absolventi de cursuri post-universitare, universitare sau post-liceale de urbanism. Totodata, in mediul rural, 50,25% (respectiv 1.461 de persoane) dintre arhitectii-sefi aveau alte profesii decat cele prevazute de lege.
OAR: Problemele mediului construit, generate de lipsa personalului calificat din administratiile locale
Arh. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), considera ca una dintre problemele grave ce afecteaza in mod curent activitatea specialistilor din breasla de profil este constituita de lipsa de personal calificat in cadrul administratiilor locale. „Dezvoltarea imobiliara presupune existenta unei birocratii active prin care sa poata fi stabilit un echilibru intre interesul privat si cel public pentru fiecare proiect in parte. Personajele-cheie ale acestor procese sunt arhitectii-sefi din orase si judete, insa aceste posturi sunt rareori ocupate de arhitecti sau urbanisti calificati si capabili sa urmareasca strategiile de dezvoltare a localitatilor. Din pacate, lipsa generala de profesionalism a serviciilor departamentelor de care depinde planificarea dezvoltarii si autorizarea constructiilor, precum si incapacitatea acestora de a filtra documentatiile pentru a nu permite realizarea de proiecte necorespunzatoare reprezinta cauze importante ale starii nesatisfacatoare a mediului construit din Romania”, evidentiaza arh. Serban Tiganas. Totodata, in opinia unui alt reprezentant al OAR, respectiv arh. Vlad Popescu Sturz, vicepresedintele filialei Bihor, lipsa specialistilor de arhitectura din aparatul administrativ are consecinte si asupra fluxului de avizare/autorizare, iar o corectie in acest sens ar duce la fluidizarea procedurilor de avizare.
Ocuparea posturilor de catre arhitecti si urbanisti ar rezolva somajul din bransa
Sansa noastra de a avea un mediu artificial construit curat, normal si bine gandit este ca fiecare administratie sa aiba la primarie un arhitect, este de parere arh. Dorin Stefan, coordonatorul biroului omonim de arhitectura (DSBA), din Bucuresti. „Vad ca o solutie a iesirii din criza a specialistilor angajarea unui arhitect in fiecare localitate. In Romania exista in jur de 3.000 de localitati. Numai daca in fiecare localitate ar exista un arhitect sau un urbanist, dintr-o data cel putin 3.000 de arhitecti, din cei aproximativ 6.000 existenti in tara, ar avea un loc de munca asigurat”, subliniaza arh. Dorin Stefan.
