Anul 2022 a fost unul cu rezultate foarte bune pentru biroul de proiectare Dico si Tiganas, din Cluj-Napoca, tendinta crescatoare fiind estimata a se mentine si in 2023, avand in vedere portofoliul aflat pe masa arhitectilor. Compania a aniversat, anul trecut, 25 de ani de activitate, prilej cu care va fi publicat si un volum ce urmeaza sa fie lansat in curand, la inceputul acestui an. Pe termen mediu, obiectivele Dico si Tiganas vizeaza extinderea echipei, prin atragerea de arhitecti tineri.
In ceea ce priveste proiectele in lucru, in 2023 specialistii asteapta finalizarea si luarea in primire de catre Universitatea Tehnica a cladirilor cumparate de aceasta si refunctionalizate, in centru orasului. De asemenea, tot in 2023 este programata finalizarea celei de-a doua cladiri din ansamblul Bosch Engineering Center, vor continua lucrarile la Sala Polivalenta de la Brasov si vor fi demarate lucrarile pe santierul stadionului de la Targoviste, dar si la Institutul de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca.
Interviu cu dr. arh. Serban Tiganas (59 de ani), presedinte al Dico si Tiganas, arhitectura si inginerie si specialist cu o experienta profesionala de 34 de ani in domeniul arhitecturii.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2022 si ce estimari aveti pentru 2023 si in perspectiva?
- Anul 2022 a fost unul excelent pentru biroul nostru. Pana acum, daca ne uitam in portofoliul de contracte, 2023 va fi si el tot asa. Avem asteptari bune. Speram ca in 2023 sa se construiasca proiectele pe care le-am lucrat pana acum si bineinteles, sa facem unele noi. Avem emotii cu cele doua spitale de la Cluj pe care le-am proiectat in 2021 si 2022, foarte importante, dar care nu s-au calificat pentru finantarea din PNRR, desi erau complet pregatite pentru realizare. Banii au fost distribuiti politic, ca de obicei, si ne este teama sa nu fi lucrat degeaba. Macar daca logica politica ar fi buna, dar am rezerve si de data aceasta. E tare greu cu dezvoltarea in Romania! Ar trebui sa fie o bucurie pentru toti, dar e un chin pentru majoritatea.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Pe termen scurt ne-am facut bilanturi, ne uitam la portofoliul de lucrari si incercam sa ne organizam echipele pentru a putea livra. Am scris o carte despre primii 25 de ani ai biroului nostru, care se afla sub tipar si pe care o vom lansa public acum, a inceputul anului 2023. Sunt prezentate acolo, dincolo de introspectii si povesti cu oamenii care au stat in spatele proiectelor si lucruri care tin de fenomenele pietei in care suntem prezenti. Sper ca va va interesa cartea noastra. Pe termen mediu, ne crestem constant echipa, atragand mai ales tineri, pentru ca am constatat ca ne vine mai usor sa formam decat sa reformam. Pe termen lung, ne uitam catre colegii mai tineri, dar care lucreaza deja de aproape doua decenii cu noi si ne sunt ca parteneri.
- La ce proiecte majore lucrati, in aceasta perioada?
- In 2023, asteptam finalizarea si luarea in primire de catre Universitatea Tehnica a cladirilor cumparate de aceasta si refunctionalizate in centru orasului. Asteptam ca a doua cladire din ansamblul Bosch Engineering Center sa fie finalizata si oferita ocupantilor. Are un standard deosebit si multe inovatii spatiale. Asteptam finalizarea unui garaj colectiv privat in zona centrala a Clujului, foarte important pentru utilizatorii orasului. Asteptam ca unitatile de productie din industria alimentara, la care am lucrat, sa devina operationale. Asteptam ca Sala Polivalenta de la Brasov sa progreseze frumos si sa ne indreptam spre inaugurare. Asteptam ca santierul stadionului de la Targoviste sa porneasca voiniceste, dupa grafic. La fel, asteptam ca santierul Institutului de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca sa porneasca si sa progreseze. Ne dorim foarte mult ca cele doua spitale de care aminteam, Centrul Integrat de Transplant si Spitalul Pediatric de Urgente, ambele la Cluj si ambele predate integral, sa fie finantate si sa porneasca santierele. Ne dorim pace si normalitate.
- Cum considerati ca sunt preturile de proiectare in raport cu realitatea pietei, inflatia si volumul de lucru? Cum estimati ca vor evolua preturile de proiectare, in 2023?
- Aici e o situatie grea. Daca cresc preturile materialelor, creste si manopera, care oricum a urcat (e de bine) datorita majorarii salariilor minime si atunci valoarea proiectarii ar trebui sa tina pasul cu acestea. Problema e ca proiectele care se realizeaza acum in santier sau inca sunt pe monitoare au fost contractate mai demult, cu unul sau doi ani in urma, la alte valori. Ar trebui toate actualizate, dar niciun client, public sau privat, nu are acest interes. Sper ca preturile de proiectare sa se alinieze macar cu piata constructiilor, daca nu chiar sa mai recupereze din handicapul istoric, pe care nu au reusit sa il depaseasca. In Romania avem subfinantare cronica a proiectarii, din diferite motive, atat in zona publica, cat si in cea privata, cu consecinte reflectate in calitate. Dar despre asta ar trebui un intreg articol, separat.
- Ati observat schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata, in contextul actual al crizei de energie si obligativitatii de a proiecta nZEB?
- Bineinteles. Nu pot insa sa emit o parere generalizata, depinde in ce cercuri te invarti. Cred insa ca autoritatile sunt, ca de obicei, cam prea tolerante si incompetente, in acelasi timp, pentru a aplica aceasta lege. Beneficiarii sunt, fara indoiala, multumiti ca primesc locuinte eficiente energetic. Ar fi trebuit sa primeasca asa ceva de vreo 30 de ani, dar asta nu s-a intamplat prea mult inca. Exista multa neclaritate in legi si practica. Cine raspunde de eficienta energetica a unei locuinte, care se va dovedi doar in utilizare? E proiectantul general, cel de specialitate, expertul verificator sau evaluator, autoritatea care autorizeaza, dezvoltatorul, care construieste, vinde si pleaca, cel care a facut receptia? Cui ii ceri socoteala dupa ce te-ai mutat, daca factura e totusi mare, ca si cand locuinta nu ar fi nZEB? Cine da garantii? Nu e clar, cum spuneam, si nici metoda de calcul a costului pe durata de viata a constructiei nu e clara, omologata. Ceea ce remarc aici e faptul ca sta sa apara o alta piata conexa, dupa mine demult asteptata: facility managementul constructiilor si in domeniul rezidential. Cei care se vor ocupa in numele si pentru locatari de tot ce insemna intretinere, reparatii si mentinerea calitatilor proprietatilor rezidentiale.