Activitatea biroului de arhitectura si proiectare Dico si Tiganas, din Cluj-Napoca, a inregistrat o evolutie buna in 2023, datorita portofoliului variat de proiecte contractate si notorietatii companiei. Totusi, arh. Serban Tiganas, presedintele Dico si Tiganas, spune ca deja se resimte presiunea pierderilor de finantari de catre Romania si a distribuirii resurselor in scopuri electorale si nu dupa maturitatea proiectelor care pot fi realizate. Totodata, arhitectul subliniaza dificultatea de a gasi colaboratori pe anumite domenii si specialitati, si se declara dezamagit de progresul administratiilor publice in directia digitalizarii incepute si abandonate a proceselor de avizare si autorizare din constructii. Despre activitatea Dico si Tiganas in primele noua luni din 2023, dar si despre actualitatea, perspectivele, evolutiile si lacunele pietei de constructii si dezvoltare imobiliara din Romania noteaza, in continuare, arh. Serban Tiganas, specialist cu o experienta vasta in domeniul arhitecturii si mediului construit.
- Ce proiecte de din domeniul constructiilor de cladiri de birouri si retail aveti in lucru?
- Pentru noi tipurile de proiecte pe care le facem difera foarte mult de etapele biroului, de clientii recurenti, pe termen lung si de ceea ce ne dorim sa facem. Bineinteles ca exista jocul oportunitatilor si al pietei, dar suntem intr-o etapa in care ne propunem in general ce sa facem si cautam proiecte in acea directie sau selectam dintre cele in care suntem solicitati. In domeniul birourilor suntem prezenti fara sa fie zona de cel mai mare interes pentru noi, care in ultima perioada ne concentram pe anumite programe publice, respectiv cladiri pentru sanatate si dotari sportive, alaturi de sectorul industrial, pe care l-am abordat tot timpul. Suntem destul de aproape de ultima etapa a unui proiect pentru o fosta incinta industriala din zona pericentrala a Clujului, fosta fabrica de confectii Flacara, din perioada comunista. Am dezvoltat cu incepere din 2014 o serie de patru proiecte in aceasta zona, acum avandu-l aproape de finalizare pe ultimul dintre ele. Au fost Binarium, cladirea principala a fabricii, pastrata si transformata, Advancity, articulata si aceasta si apoi Bosch Engineering Center, pentru care prima cladire a fost ocupata chiar inainte de pandemie, a doua fiind cea la care ma refer acum. E o cladire extrem de interesanta, in opinia noastra, pentru ca este o continuare a noilor modalitati de realizare a spatiilor de birouri in formule care permit angajatilor sa lucreze singuri sau in echipe optand pentru medii diverse adecvate fiecarei situatii. Nu suntem in prezent implicati in spatii comerciale ca proiecte avansate, dar facem cateva studii despre care nu pot da inca detalii.
-Cum a evoluat activitatea companiei in 2023 si ce estimari aveti in perspectiva anilor 2024-2025?
- Mai este un sfert din anul acesta. Pot spune ca lucrurile au mers bine, dar din pacate simtim presiunea pierderilor de finantari de catre Romania si a distribuirii resurselor in scopuri electorale si nu dupa maturitatea proiectelor care pot fi realizate. Am avut mult de lucru si mai avem, echipa fiind in general acoperita bine. Constat insa dificultatea de a gasi colaboratori pe anumite domenii si specialitati pe care nu le avem in firma. Dificultatea e pe de o parte datorata disponibilitatii, pe de alta a compatibilitatilor cu modul de lucru in BIM. Spre exemplu, e foarte greu sa gasesti o firma sau un inginer bun de drumuri, pentru ca sunt cu totii complet absorbiti de mari sau mai putin mari proiecte de infrastructura publica, care, fiind in retard, incearca acum sa evolueze, asa cum stie toata lumea. Nu am motive deocamdata sa cred ca anul viitor va fi diferit, dar in perioada extrem de instabila pe care o traversam se poate intampla orice.
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii de cladiri de comerciale 2023 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Din informatiile pe care le am, fara a avea pretentia ca sunt relevante in sinteza, pentru ca nu m-am ocupat recent de studierea pietei, cladirile de birouri continua sa se dezvolte cu o anumita moderatie, trecand de la cantitate, proiecte foarte mari, la calitate, prin proiecte la o scara mai putin ambitioasa, dar care atrag prin arhitectura, context si amenajari. Exista proiecte de centre comerciale majore in pregatire, in diferite locuri din tara. La Cluj s-au discutat recent in comisiile de urbanism si in spatiul public doua proiecte care sunt propuse pe terenurile a doua mari fabrici, relocate. Din cate stiu si hotelurile se dezvolta, dar in formule mai discrete, boutique, cu putine camere si neapartinand marilor lanturi, mai ales in capitala si orasele mari. Pe langa acestea, constat ca se realizeaza, in continuare, pensiuni in locuri atragatoare din natura, lumea fiind foarte dornica de evenimente, celebrari si turism local.
- Ce caracteristici au aceste proiecte?
- Diversitatea cred ca le caracterizeaza. Poate si dimensiunile medii sau reduse, intimitatea. Sunt, chiar in acest moment, intr-un juriu care evalueaza proiecte din toata Romania si pot observa ce fel de proiecte au fost inscrise in competitie. Tot publicul va putea vedea, in aceasta toamna, ceea ce vor aduce Bienala Nationala de Arhitectura a Uniunii Arhitectilor din Romania, Anuala de Arhitectura de la Bucuresti, organizata de filiala OAR Bucuresti sau BATRA, Bienala de Arhitectura Transilvania, cu mai multe filiale coordinate de colegii de la Cluj. Sunt cele mai relevante ocazii, alaturi de altele similare, prin care arhitectura din Romania este expusa si premiata. Bineinteles ca acestea aduc in fata publicului cele mai bune productii si nu constructiile de masa, care numeric sunt cele mai multe, dar care cred ca nu ar trebui sa fie aduse in discutie mai mult decat niste numere in statistici.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si proiectare, pe segmentul cladirilor de birouri/ retail/ hoteliere in aceasta perioada?
- Preocuparile pentru sustenabilitate se contureaza si devin mai pregnante si evidente. Apar constructii inovante realizate cu structuri din CLT, adica lemn industrializat, cladiri certificate, cu performate energetice superioare, adica ceea ce s-a reglementat in ultimii ani incepe sa se perceapa ca o noua cultura a construirii. Vorbesc, din nou, de zona buna a domeniului, altfel vedem in continuare foarte multe dezvoltari, mai ales in domeniul locuintelor colective, complet lipsite calitate arhitecturala si chiar de bun gust, facute sa epateze prin trucuri ieftine, dar fiind, de fapt, o perpetuare cu mare inertie a unui mod de a construi care ii oglindeste pe cei carora li se adreseaza si pe cei care le realizeaza. Cladirile hoteliere, in schimb, sunt parca mai interesante, mai subtile si contemporane. Am vazut astfel de exemple recente in mai multe parti ale tarii, dar nu le numesc, pentru ca, asa cum spuneam, vor fi mai multe competitii de proiecte care ne vor arata premiantii. In ceea ce priveste retailul, vedem actualizari ale structurilor existente, pentru a ramane competitive, dar si proiecte noi, foarte ambitioase.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Imi cereti prea mult legat de amplitudinea in timp a obiectivelor noastre. Ceea ce ne-am dori este sa intarim echipa, in primul rind, pentru ca nu poti face decat ceea ce iti permite colectivul pe care il ai. Vrem sa gasim colaboratori noi si sa reusim sa ne mentinem o anumita calitate care ne-a consacrat ca partener de incredere pentru proiecte mari, complexe si eficiente. Metodele de planificare a lucrului, de monitorizare si evaluare a diferitelor stadia sunt in continuare importante si dorim sa le perfectionam. Vom incerca sa mentinem, in continuare, un portofoliu de proiecte contractate care combina mai multe tipuri de clientele, publica si private, din diferite ratiuni de echilibru si diminuare a riscurilor unei piete, pe care o etichetam mai inainte ca instabila.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in aceasta perioada?
- Cand spuneti "provocari" ma gandesc mai ales la probleme, dificultati si mai putin la ambitii si dorinte. Sunt absolut dezamagit de progresul administratiilor publice in directia digitalizarii incepute si abandonate a proceselor de avizare si autorizare din constructii. De asemenea, achizitiile publice raman o zona in care nu poti miza pe decat pe sansa si foarte putin pe strategii bazate pe competenta. Suntem prea mult "la mana" antreprenorilor, contractorilor si a managerilor de proiecte private. Daca stau sa ma gandesc bine, totul depinde de ceea ce s-ar putea numi cultura construirii din aceasta tara, extrem de dependent de asteptarile si cultura fiecarui om care devine client, decident, contributor. Asa cum Micul Paris a devenit Micul Istanbul de periferie, cum proiectele sociale nu sunt sociale si cele de lux doar imita luxul, nu putem decat sa ne bucuram de exceptii si sa traim din exceptii. Cu cat suntem mai multi care fac asta, cu atat mai mult ne vom putea apropia de exceptional.