Piata constructiilor si domeniul arhitecturii/proiectarii nu vor fi caracterizate in urmatoarea perioada de cresteri sau scaderi majore, considera arh. Dragos Mihai Dordea, coordonatorul Biroului Individual de Arhitectura (BIA) omonim, din Bucuresti. In opinia sa, principalul aspect care se observa in prezent este tendinta de economisire, fapt care, in demersul de realizare a unui proiect de constructii, impune tuturor celor implicati o abordare diferita. „Depinde de noi toti daca va fi vorba doar de reducerea costurilor sau de imbunatatirea caracteristicilor”, subliniaza specialistul. Arh. Dragos Mihai Dordea identifica trei probleme principale pe care le intampina breasla de profil, respectiv reglementarile fiscale neclare pentru birourile de arhitectura, raportul aproape supraunitar intre costurile de derulare a activitatii si beneficii, lipsa de cunoastere si de respect pentru profesie atat in afara, cat si in interiorul bransei. Referindu-se la impactul pe care l-a avut criza financiara asupra domeniului proiectarii, specialistul evidentiaza ca se poate observa o scadere drastica din punct de vedere cantitativ a comenzilor.
Proiectele trebuie sa tina seama de raportul pe care il au cu spatiul public
Arh. Dragos Mihai Dordea isi exprima speranta ca mediul urban se va dezvolta in directia unei noi complexitati, iar proiectele vor tine cont mai mult de raportul pe care il au cu spatiul public. Din punctul sau de vedere, obiectivele construite in ultimii ani se vor evidentia, in functie de oras, ca modele de edificare ce vor sta la baza formularii unei identitati contemporane. „In mediul rural cred ca ar fi nevoie de regulamente precise si de infrastructura, pe baza acestora putand apoi sa dezvoltam, daca este cazul”, subliniaza reprezentantul biroului de proiectare. Specialistul atrage atentia asupra faptului ca autoritatile locale mizeaza pe o serie de masuri care vin chiar impotriva ideii de dezvoltare, dand exemplu, in acest sens, parcurile construite in localitati care nu dispun de infrastructura sau renovarile/reabilitarile de sedii ale institutiilor publice (camine culturale, primarii etc.), realizate la un nivel inferior mediei atat in ceea ce priveste calitatea arhitecturala, cat si executia. “Lipsesc flexibilitatea si adaptarea la conditiile locale, din cauza proiectelor-tip, cum ar fi salile de sport, care nu pot produce o dezvoltare durabila, intrucat nu sunt decat alegeri dintr-un paletar restrans si nu propuneri asumate, care sa tina cont de nevoile reale de dezvoltare locala”, mai precizeaza arh. Dragos Mihai Dordea. Atelierul propriu de arhitectura elaboreaza, in prezent, planurile pentru o serie de proiecte cu functiuni mixte – locuire si servicii, amplasate in Campulung, Mangalia si Breaza. „Ca demers, concep proiectele urmarind o coerenta interna, prin aceasta intelegand relatiile care se stabilesc intre tema, spatiu, structura, materiale, teritoriu si idee”, precizeaza specialistul. Dragos Mihai Dordea este membru al Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) si al Societatii Inginerilor si Arhitectilor Elvetieni (SIA). In 2005 a obtinut diploma de arhitect de la Università della Svizzera Italiana, Accademia di Architettura Mendrisio. In 2007 a absolvit Masterul in Studii Avansate in Arhitectura Teritoriului la aceeasi institutie de invatamant superior. In prezent, este doctorand in arhitectura la Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, unde lucreaza ca asistent in cadrul Departamentului Sinteza Proiectarii, Facultatea de Arhitectura. Informatii suplimentare, la www.dordea.ro.