Ioana Urdea, arhitectul-sef al municipiului Sibiu subliniaza, in cadrul unui interviu acordat revistei Agenda Constructiilor, importanta pe care o are infrastructura de invatamant si de sanatate pentru dezvoltarea sanatoasa a orasului. "Primaria Sibiu se ingrijeste bine de aceste aspecte. Sunt in curs si planificate multe investitii pentru modernizarea cladirilor unitatilor de invatamant si extinderea acestora, precum si in sensul constructiei de crese si gradinite noi. In domeniul sanitar, sunt in curs investitii pentru extinderea si dotarea spatiilor Spitalului de Pediatrie, singurul in grija administratiei locale, dar, in paralel, autoritatile judetene au pornit demersurile pentru constructia unui nou Spital Judetean, pe teritoriul UAT Sibiu", mentioneaza arh.dr. Ioana Urdea. Pe de alta parte, in opinia sa, principala problema cu care se confrunta Directia de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Primariei Sibiu este cea a lipsei personalului. "In ciuda concursurilor repetate pentru ocuparea posturilor, in pofida unor salarii pe care le consider decente, din pacate nu avem candidati", puncteaza arhitectul-sef. Ioana Urdea lucreaza in cadrul Primariei Sibiu din 2001, la Biroul de Urmarire si Planificare Oras Istoric, Monumente. Inainte sa ajunga la sectorul administrativ, domnia sa activat ca arhitect la SC Proiect SA si la Inspectia in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism. - Cum credeti ca se va dezvolta, din punct de vedere arhitectural, municipiul Sibiu in urmatorii ani?
- As dori ca dezvoltarea municipiului Sibiu sa se orienteze spre grija fata de locuitori, prin cresterea calitatii vietii. Investitiile sa fie orientate spre crearea dotarilor sportive pentru locuitori (si nu exclusiv pentru sportul de performanta), crearea spatiilor pentru loisir public, cu caracter tematic, usor accesibile, unde locuitorii sa isi poata petrece timpul liber ȋn mod placut, ȋn cadrul natural existent. Totodata, avand ȋn vedere ca investitorii se orienteaza, ȋn mare parte, spre locuinte colective, mi-as dori ca acestea sa ofere nu numai o locuinta, ci si un mediu ambiant placut, cu locuri de joaca ȋn apropiere si spatii verzi mai generoase. Avand ȋn vedere ca, ȋnainte de 1989, raportul autoturismelor era de 1 auto/ 10 apartamente, iar ȋn prezent calculam 1,5 auto/ 1 apartament, investitorii, ȋmpreuna cu arhitectii si urbanistii trebuie sa ofere solutii viabile atat pentru asigurarea parcajelor, cat si pentru includerea spatiilor verzi ȋntre cladiri. Aceste intentii ar trebui sustinute si de o legislatie adecvata ȋn domeniu.
Esentiala in dezvoltarea orasului este infrastructura pentru invatamant si pentru sanatate. Primaria Sibiu se ingrijeste bine de aceste aspecte. Sunt in curs si planificate multe investitii pentru modernizarea cladirilor unitatilor de invatamant si extinderea acestora, precum si in sensul constructiei de crese si gradinite noi. In domeniul sanitar, sunt in curs investitii pentru extinderea si dotarea spatiilor Spitalului de Pediatrie, singurul in grija administratiei locale, dar in paralel autoritatile judetene au pornit demersurile pentru constructia unui nou Spital Judetean, pe teritoriul UAT Sibiu. Totodata consider ca ar fi oportun ca noul Plan Urbanistic General sa prevada anumite zone de dezvoltare urbanistica, prin crearea unor centre administrative, cu functiuni de birouri, comerciale, cultura etc., astfel incat sa se creeze un echilibru intre Centrul Istoric bine definit, cu prezenta sa importanta ȋn viata orasului si aceste zone de cartiere, ȋn care specialistii si investitorii pot oferi un urbanism si o arhitectura de calitate. Orasul se va dezvolta in acest mod unitar, dandu-se mai multa viata cartierelor si transformandu-le, astfel, in zone si mai placute pentru locuire.
- Care sunt cele mai mari proiecte de constructii care se dezvolta, in prezent, in oras?
- In prezent, se dezvolta majoritar proiecte pentru ansambluri rezidentiale de locuinte colective, dar se construiesc si alte obiective publice. Spre exemplu, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru noul "Spital clinic judetean de urgenta", proiect de importanta majora pentru municipiu si pentru intreg judetul. Au mai fost aprobate cateva proiecte si pentru functiuni industriale. Unitatile de productie din Zona Industriala Vest a orasului, dar si din alte zone, isi extind capacitatile pe rand, astfel ca ritmul de constructie a fost constant in ultimii ani, un semnal bun pentru economia locala. In egala masura, am avut si proiecte pentru constructia de noi spatii comerciale.
- Care este zona cu cel mai mare potential de dezvoltare din Sibiu?
- Consider ca Sibiul are mai multe zone cu potential mare de dezvoltare. Partea de vest si nord-vest a orasului, care a fost introdusa ȋn intravilan prin PUG-ul aprobat ȋn 2011, este un astfel de exemplu. Zona se compune din Centrul economic-vest si o zona rezidentiala. PUG-ul actual prevede un parc sportiv de agrement, care ar deservi atat viitoarele cartiere, cat si unitatile Centrului economic Vest. Deci zona se poate dezvolta mult, crescand si calitatea spatiului public. Primaria Sibiu a initiat demersurile pentru imbunatatirea infrastructurii de drumuri in aceasta zona si cresterea mobilitatii prin crearea unui coridor special, favorabil deplasarii cu transportul public si cu bicicleta. De mentionat este si zona "Parcul Cibin Est", amplasata in lunca raului Cibin, ȋn partea de est a orasului. Parcul este menit sa echilibreze distributia zonelor de agrement. Primaria Sibiu a demarat doua proiecte importante pentru dezvoltarea acestei zone: pe de o parte, amenajarea unui centru pentru sport si agrement integrat in peisajul natural, iar pe de alta parte, pe malurile raului Cibin se vor amenaja coridoare de mobilitate pentru biciclete, care vor conecta mai bine orasul de zona de est si de lunca din amonte a Cibinului.
- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/ derularea lucrarilor de constructii?
- Principala problema cu care se confrunta Directia de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Primariei Sibiu este cea a lipsei personalului. In ciuda concursurilor repetate pentru ocuparea posturilor, in pofida unor salarii pe care le consider decente, din pacate nu avem candidati. O alta problema legata tot de personal este lipsa calificarii corespunzatoare in domeniul urbanism sau arhitectura a candidatilor. In contextul volumului foarte mare de documente care trebuie analizate si a numarului mare de acte pe care trebuie sa le emitem in termenul legal, lipsa personalului este o problema majora. Ar mai fi si partea legislativa, anumite necorelari sau lipsuri ale legislatiei, pe de o parte, dar si presiunile investitorilor sau proiectantilor, care reduc urbanismul la simple dezbateri pe tema calculului matematic al procentului de spatiu verde raportat la numarul de locuinte si la numarul de locuri de parcare. Mai rar discutam despre cresterea calitatii locuirii, despre elemente care sa aduca plus valoarea zonelor comune din aceste cartiere rezidentiale.
- Care este perspectiva dumneavoastra in ceea ce priveste noile reglementari privind dezvoltarea sustenabila a activitatilor economice si a obiectivelor de constructii din Sibiu?
- Dezvoltarea sustenabila a orasului depinde, in mare masura, de infastructura publica, iar de asta cred ca se ocupa foarte bine Primaria Sibiu prin proiectele smart pe care le-a realizat si pe care le are in curs. Totusi, intr-o buna masura depinde si de dezvoltarea inteligenta, pentru viitor, a activitatilor economice si a obiectivelor de constructii. In cazul activitatilor economice, viitorul sta in cladirile inteligente, autosustenabile, in care sa se consume energie verde, iar consumul sa fie optimizat prin sisteme inteligente. Spatiile verzi trebuie mult extinse si in cazul acestor cladiri in care se desfasoara activitati economice, generand perdele de protectie si absorbtie. Sibiul s-a dezvoltat prin activitati economice si de productie putin poluante, prevaland industria producatoare de componente auto electronice, textila, alimentara si mai nou partea de servicii. Cu toate acestea, trebuie luate masuri de reducere a amprentei de carbon a acestor cladiri. La fel si in cazul cladirilor de locuinte private. Consider ca problema nu se rezuma si nu va fi rezolvata doar prin aplicarea pe clariri a unor panouri foto-voltaice sau cu cateva prize de alimentare a autoturismelor electrice. Este nevoie de solutii smart, integrate si complete, care sa aiba ca rezultat o mai mare eficienta energetica a cladirilor si scaderea amprentei de carbon. Sibiul doreste sa adere la dezideratul Uniunii Europene de a se ajunge la neutralitatea climatica, dar pentru aceasta, pe langa investitiile si proiectele publice, si persoanele private trebuie sa contribuie. Speram ca si comunitatea sa inteleaga importanta acestor demersuri.
- Ce impact a avut pandemia de coronavirus asupra proiectelor de constructii din Sibiu si cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor ȋn perioada post covid-19?
- Pandemia nu a influentat in mare masura proiectele de constructii. Poate doar pentru scurte perioade de timp, cand livrarea materialelor de constructie a intarziat sau poate personalul din santier a fost redus de imbolnaviri. Nu am sesizat o scadere in volumul de acte depuse pentru proiecte de constructii. Pandemia a accelerat procesul de digitalizare care era deja inceput in Primaria Sibiu. Cred ca pe aceasta trebuie pus accent, pe digitalizarea interactiunii cu petentii, pentru a asigura comunicarea chiar si in contextul unor restrictii sau in cel al necesitatii asigurarii distantarii sociale pentru protectie. Dar digitalizarea trebuie facuta in pas cu modificarile legislatiei care reglementeaza depunerea documentelor urbanistice - nu putem sa o luam inainte. Inca exista in legislatie anumite prevederi care implica depunerea fizica a anumitor documente. Primaria municipiului Sibiu s-a organizat foarte bine in acest domeniu si consider ca activitatea nu a avut de suferit, cel putin in domeniul pe care il coordonez eu.
