Infrastructura si zona industriala vor genera, in perioada urmatoare, cele mai multe proiecte pentru birourile de arhitectura, specialistii bransei de profil nominalizand cele doua domenii ca fiind principalele motoare ce pot determina o evolutie optima a pietei constructiilor. Totodata, in opinia proiectantilor, este de asteptat ca investitiile alocate edificarii de cladiri rezidentiale si de birouri sa nu mai aiba amploarea anilor precedenti. Practic, beneficiarii vor initia asemenea proiecte dupa o evaluare atenta a potentialului comercial, mizand in principal pe proiectele din categoria premium, dezvoltate in zone exclusiviste. Reconversii sau restaurari, hale industriale si lucrari de infrastructura
Arh. Alexandru Calin, co-fondator al atelierului de arhitectura Zebra 3, din Bucuresti, sustine ca “perioada investitiilor haotice si de mare anvergura pare a fi depasita, investitorii importanti fiind interesati, in principal, de eficienta si calitate, iar abordarile din aceasta perspectiva vor fi adaptate nevoilor si capacitatii de absorbtie a pietei”. In opinia sa, perspectivele economice ale clasei de mijloc si posibilitatile tot mai reduse de accesare a unor credite bancare au drept consecinta stoparea fenomenului constructiilor entuziaste de locuinte individuale in zonele de periferie ale marilor orase. “Probabil ca viitorul va apartine marilor dezvoltatori pragmatici, orientati catre un profit corect si atenti la cerintele reale ale pietei”, subliniaza arh. Alexandru Calin. La randul sau, Steliana Udrea, director general la compania Designro, din Ramnicu Valcea, este de parere ca, in prezent, “se construiesc aproape exclusiv magazine de prezentare/desfacere si depozite pentru marfuri din import. Piata constructiilor industriale si civile va inregistra un trend ascendent doar daca economia va consemna o crestere”. Totodata, arhitectii Mihai si Adela Ene, cofondatori si asociati la compania ENE + ENE Arhitectura, din Bucuresti, precizeaza ca domeniul constructiilor va genera o cerere din ce in ce mai mica, iar arhitectii vor fi obligati sa se adapteze. “Probabil ca o pondere importanta o vor avea reconversiile, restaurarile, amenajarile interioare si interventiile noi la o scara foarte mica. Vestea buna este ca diminuarea drastica a comenzilor va impune categoric cresterea calitatii arhitecturale”, considera cei doi specialisti. De asemenea, ing. Octavian Burcu, director general al MeCAD Proiect - un birou de proiectare din Constanta ce activeaza pe segmentul constructiilor industriale – evidentiaza ca piata de profil are un potential major de dezvoltare, in conditiile intensificarii procesului de atragere a fondurilor europene destinate actiunilor de retehnologizare. In aceste conditii, multe firme de proiectare mizeaza cu prioritate pe acest tip de investitii pentru a-si asigura un flux optim al afacerilor. De altfel, inclusiv renumitul arhitect Dorin Stefan, coordonatorul biroului de arhitectura omonim, se refera la importanta implicarii companiilor de profil pe segmentele de piata care s-au inscris pe un trend ascendent. “In aceasta perioada de criza avem cu totul alte genuri de lucrari comparativ cu intervalul de dinaintea recesiunii. Ne desfasuram activitatea pe doua componente: pe de o parte, implicarea in proiecte de infrastructura, pentru ca acesta este segmentul mai dinamic al domeniului constructiilor, si – pe de alta parte – participarea la concursurile de arhitectura nationale si internationale, incercand astfel ca, prin intermediul lor, sa identificam lucrari noi”, declara Dorin Stefan.
Sunt preconizate investitii in imobile de birouri si hoteluri in zonele centrale ale Capitalei
Analizand dinamica din ultimii ani a domeniului arhitecturii, precum si necesitatea incheierii programelor de finantare europeana existente in 2014, este posibil ca anul viitor sa fie consemnata o crestere usoara a investitiilor. “Evolutia va fi semnalata mai accentuat in domeniul fondurilor europene destinate obiectivelor turistice/agroindustriale si incubatoarelor de afaceri, in timp ce segmentul rezidential isi va pastra cel mai probabil caracteristicile actuale”, precizeaza arh. Alexandru-Christian Ignatel, coordonatorul BIA omonim, din Iasi. In acelasi timp, Randy Tharp, managing director al Epstein Architecture & Engineering, sustine ca “exista indicii ca piata de proiectare se va dezvolta constant, dar ca ritmul de crestere nu va fi probabil la nivelul alert pe care ni-l dorim”. Potrivit oficialului Epstein Architecture & Engineering, “sunt planificate o serie de proiecte comerciale, de infrastructura si industriale, dar numai disponibilitatea de finantare (atat privata, cat si guvernamentala) va decide cat de multe dintre acestea vor putea fi demarate in 2013”. Arh. Lilian Captari, coordonatorul biroului de arhitectura Urban Office, din Bucuresti, considera ca domeniul de profil va urma o tendinta de diminuare a afacerilor pana in anul 2015. “Nu este niciun secret ca sectorul de arhitectura se afla la un nivel minim absolut, nemaiintalnit din 1990 pana in prezent. Preconizez continuarea trendului descendent al afacerilor din acest sector, in calitate de arhitect care are contact cu investitorii de anvergura. In prezent, nimeni nu vorbeste despre obiective de amploare, astfel incat Mediul rural din tara noastra este caracterizat, cu precadere, prin deficitul accentuat semnalat in ceea ce priveste infrastructura si utilitatile. Chiar daca actualmente in majoritatea regiunilor se observa elemente ce tin de autenticitatea satului romanesc, exista riscul ca, fara o implicare a autoritatilor, aceasta trasatura definitorie sa fie diluata de edificarea unor noi tipuri de constructii care nu respecta specificul zonei. “Fara o implicare responsabila a autoritatilor, vor fi pierdute irecuperabil si micile oaze de sat autentic romanesc, in conditiile in care numeroase persoane care lucreaza in strainatate prefera sa-si construiasca locuinte tot mai opulente, fara sa respecte specificul zonei. Pentru a ajunge cu adevarat la nivel european, avem nevoie disperata de educatie reala”, avertizeaza arh. Mihail Boboia, administrator al biroului Iso Proiect, din Bucuresti. In opinia sa, daca nu va fi initiata cat mai curand implementarea unor proiecte majore de infrastructura, de stimulare a investitiilor si de incurajare a micilor intreprinzatori, nu se va observa nicio imbunatatire. “Referindu-ma la mediul rural, pentru a ajuta dezvoltarea acestuia, se impune extinderea infrastructurii si a utilitatilor necesare (canalizare, alimentare cu apa curenta etc.). Un alt aspect important este aducerea unitatilor de invatamant prescolar si scolar la un nivel adecvat secolului XXI. Proiectele actuale derulate de autoritati trebuie evident sa fie mai numeroase, pentru a se asigura recuperarea diferentelor care se pot constata foarte usor, printr-o simpla comparare intre mediul rural si cel urban”, considera si arh. Alexandru-Christian Ignatel, coordonatorul BIA omonim, din Iasi. De asemenea, potrivit arh. Serban Tomita, administratorul BIA omonim, din Sibiu, in mediul rural trebuie incurajate mai mult turismul si promovarea specificului zonei, prin constructii traditionale. Un aspect important, inainte de demararea oricarui tip de investitii, il reprezinta realizarea retelelor edilitare si a infrastructurii. Aceeasi opinie este sustinuta si de Randy Tharp, managing director al Epstein Architecture & Engineering, care subliniaza ca „exista o multime de exigente acute care au in vedere infrastructura, cum ar fi tratarea apei si a celei reziduale, drumuri, retele de utilitati”. Totodata, „dezvoltarea acestora reprezinta o parte esentiala a progresului zonelor rurale. Modificarile respective sunt vitale atat pentru a indeplini nevoile de baza, cat si pentru a permite cresterea potentialului comercial si industrial in mediul rural", precizeaza Randy Tharp. Toate aceste directii de urmat nu se pot realiza insa fara o politica centralizata si fara planuri clare. „Sunt necesare cu precadere planurile urbanistice generale, pentru ca primariile locale sa aiba un instrument de lucru util potentialilor investitori”, evidentiaza arh. Laura Ioana Baurda, administratorul BIA omonim, din Alba Iulia.se vor efectua numai cateva investitii in imobile de birouri si hoteluri situate in zone de mare interes din Bucuresti (Centrul Istoric, Calea Victoriei etc.), iar in rest piata va stagna”, subliniaza arh. Lilian Captari. In opinia sa, companiile autohtone nu au fonduri pentru investitii imobiliare de anvergura, in timp ce numerosi investitori straini au renuntat la piata romaneasca.
