Daca resursele tehnologice vor fi la indemana tuturor si, cel putin teoretic, ar ajunge robotii sa dea consultanta, cum ramai lider? Cum sa fii diferit si special intr-o lume care tinde spre standardizare si automatizare?
Dupa 30 de ani de cand prima mare firma de consultanta a intrat pe piata locala, deschizand un birou la Bucuresti, patru lideri din boardul PwC Romania se uita catre urmatoarele decenii – dupa ce in articolele anterioare au vorbit despre trecutul si prezentul companiei -, incercand sa anticipeze ce provocari, dificultati sau oportunitati va aduce viitorul.
Ionut Simion, Country Managing Partner, Dinu Bumbacea, Lider Consultanta pentru Afaceri, Daniel Anghel, Lider Taxe si Legal si Kenneth Spiteri, Lider Audit, au aratat, pentru Profit.ro, cum cred ca vor ramane relevante serviciile de consultanta de elita si ce propuneri de valoare vor putea face viitorilor angajati, intr-o era in care tehnologia transforma rapid tot ceea ce se stia pana de curand despre economie si afaceri.
“Dupa etapa de profesionalizare a consultantei, din anii de inceput, si cea de comoditizare, in care ne aflam acum, in care procesele se standardizeaza cu ajutorul tehnologiei, vom trece la o schimbare de paradigma, o schimbare de mentalitate, adusa de efectul perturbator al noilor tehnologii. Unul dintre marile semne de intrebare este daca munca unui consultant va fi inlocuita de roboti si daca se va ajunge ca firme specializate in automatizari sa devina consultanti fiscali”, sintetizeaza Ionut Simion raspunsurile la principalele intrebari despre efectele colaterale ale automatizarii care va transforma procesele in multe domenii.
“Noi vindem incredere, care se castiga greu si se pierde foarte usor. Ca sa vinzi incredere trebuie sa poti demonstra in mod consistent ca ai competentele profesionale si intelectuale sa creezi produse si servicii care vor proteja clientii, care ii vor ajuta sa nu greseasca si sa nu fie sanctionati in relatia cu autoritatile fiscale sau cu alte organisme de reglementare”, spune Simion. In al doilea rand, dupa incredere, va conta “finetea solutiei”, arata acesta: “PwC isi propune sa foloseasca tehnologia astfel incat sa elimine munca de rutina, dar, totodata, sa stimuleze activitatea de creatie, de inovatie. Doar asa poti atrage si retine oameni cu competente ridicate. Problemele pe care noi le rezolvam sunt extrem de complexe”.
Robotii vor putea da consultanta?
Asadar, abilitatile umane vor ramane extrem de importante in viitor. Si, mai ales, in consultanta de afaceri. “Nu cred ca automatizarile vor inlocui prea repede oamenii. Consultanta de afaceri este foarte personalizata, nu are doar activitati repetitive sau de rutina, care ar putea fi preluate de roboti”, spune Dinu Bumbacea. Totusi, tehnologia va avea un rol transformator. Lucrurile se schimba deja, dar in tot ce tine de knowledge management oamenii nu pot fi usor inlocuiti, crede Dinu Bumbacea. “Ceea ce vor cumpara in continuare clientii va fi experienta care nu poate fi automatizata”, spune el.
Schimbarile aduse de tehnologie vor fi, insa, masive in consultanta viitorului. “Analiza de date, Inteligenta Artificiala vor deveni parte din proiecte, iar modul in care interpretezi datele va influenta strategiile. Va fi un pas intermediar, probabil, pentru ca prin numarul de interactiuni digitale cu clientii, companiile colecteaza date, fie ca e vorba retail, servicii financiare, telecom. Provocarea va fi cum le transformi din date in informatii si, apoi, cum anticipezi nevoi si servicii pe baza acestora”, spune Dinu Bumbacea. In opinia sa, genul acesta de analiza, pe baza datelor si a reperelor despre ceea ce se intampla in alte tari si in alte industrii, va conta tot mai mult, insa in consultanta de top experienta sau intuitia umana vor continua sa joace un rol esential.
La randul sau, consultanta fiscala si juridica creeaza valoare ce nu poate fi inlocuita de tehnologie, insa tehnologia o poate ajuta sa evolueze mai repede si mai bine.
“Mergem pe doua segmente. Procesele repetitive le automatizam cu roboti, asa incat sa le lasam colegilor care inainte erau implicati in astfel de procese spatiu suficient de lucru pentru dezvoltare de idei, inovatie, consultanta. Fie ca e vorba de zona fiscala sau de cea juridica, colegii nostri pot gasi solutii de tehnologie sa eficientizeze atat activitatea lor, cat si pe cea a clientului”, spune Anghel.
In opinia sa, in urmatorii 30 de ani vom vedea o evolutie fantastica a consultantei, la care vor contribui toate reformele legislative si din administratia fiscala. “Procesele, din perspectiva statului, vor influenta activitatea companiilor si pe a noastra, asa cum e si in alte tari, unde tot ce inseamna raportare fiscala se elaboreaza si se completeaza de catre stat. Spre exemplu, ministerele Finantelor din Ungaria, Spania sau Polonia, care au informatii pe care le proceseaza in timp real se pregatesc sa depuna anumite declaratiile fiscale pentru companii si persoane fizice fara sa-i mai implice efectiv pe contribuabili”, arata Daniel Anghel.
Tehnologia va influenta auditul in viitor, crede Kenneth Spiteri: “La viteza la care mergem acum cu automatizarea si digitalizarea, evolutia a devenit greu de anticipat si peste cinci ani. Noi trebuie sa ne orientam tot mai mult spre partea creativa, analitica. Training-urile vor fi concentrate mai mult pe analytics, robotica, este o schimbare completa. Trebuie sa stii contabilitate, bineinteles, dar nu mai e la fel de critic ca inainte”.
In auditul viitorului, spune Spiteri, tot ce se poate face electronic se va muta in centre de excelenta, care nu trebuie sa fie neaparat in Romania. Este o dezvoltare pe care PwC o urmeaza deja. “Aceasta standardizeaza munca, cu roboti si procese in care nu gresesti. Dar viitorul muncii auditorului va fi unul hibrid. O parte se face de la birou sau de acasa, iar o parte la client, pentru ca uneori trebuie sa vezi cu ochii tai activitatile pe care le auditezi. Aceasta experienta nu trebuie sa dispara niciodata”, spune el.
Se schimba profilul consultantului?
Tehnologia va modifica politica de recrutare, crede Spiteri: “Vor fi mai putini contabili si mai multi IT-isti, oameni cu aptitudini analitice, priceputi in a analiza datele. Procesare putem face cu roboti, dar oamenii sunt mai creativi in analizarea datelor. Creativitatea e importanta in analiza, trebuie sa te gandesti la aspecte noi, daca vrei sa detectezi o frauda, spre exemplu, trebuie sa vii cu o abordare noua, sa faci ceva la care clientul nu se asteapta.”
Noii angajati trebuie pregatiti pentru cariere mult mai complexe: “Pana acum, auditorul junior stia ca incepe cu lucruri mai simple, in fiecare an invata mai mult, pana ajungea sa revizuiasca. In viitor, trebuie sa angajam oameni care pot sa revizuiasca de la inceput un proiect la care nu au lucrat direct pana atunci. Daca oamenii nu se adapteaza si nu fac training-urile necesare, nu vor mai fi relevanti. Multe joburi nu vor mai exista, unele oportunitati vor disparea, dar vor aparea altele.”
In departamentul de consultanta fiscala, profilul tanarului care se angajeaza la PwC s-a schimbat deja. “Generatia de azi e foarte adaptata la tehnologie. Noi oferim un mediu care foloseste competentele tehnologice, iar asta ii atrage mai mult. Ne-am reinventat, iar partea de tehnologie a devenit din ce in ce mai importanta, pentru ca toate companiile vor sa-si eficientizeze modul de lucru sau modul de interactiune cu ANAF”, spune Daniel Anghel.
De ce ar alege un tanar consultanta?
Unui tanar care s-ar gandi sa se angajeze in consultanta, facand comparatii cu ce i-ar putea oferi alte domenii, Dinu Bumbacea i-ar aduce ca principal argument un avantaj care nu se va schimba niciodata: faptul ca, in imediata apropiere, gasesti mai multi oameni care sunt compatibili cu tine la nivel de preocupari, de interese, de dorinta de a conceptualiza lucruri nestructurate.
“Este un mediu care scoate ce este mai bun din oameni. Cei care au nevoie de astfel de provocari reusesc sa si le satisfaca in foarte mare masura intr-o firma de consultanta. Inveti cum sa gasesti metode inovatoare pentru a rezolva situatii noi. Iar aceasta nu se va schimba niciodata”, arata Bumbacea, amintind ca celor care au trecut prin firme de consultanta, dar s-au indreptat spre alte domenii, le lipseste in continuare aceasta experienta: “Chiar daca gasesc satisfactii diferite in alte companii, le este dor de mediul acesta. Am simtit ca le e dor, stand de vorba cu fosti colegi”.
Un viitor cu suprareglementari
O provocare a viitorului venita din zona administratiilor publice, nationale si internationale, nu doar pentru companiile de consultanta, ci pentru intregul mediu de afaceri va fi tendinta de suprareglementare. Un volum mare de legislatie va trebui sa fie asimilat de piete, fie ca vine in zona fiscala, pentru combaterea evaziunii, a terorismului sau a schimbarilor climatice. Scopurile sunt dezirabile, insa trebuie gasit pragul si nivelul de echilibru pana la care reglementarea suplimentara lasa economia functionala.
“Suprareglementarea este o tema foarte mare, vizeaza multe domenii, dar duce la birocratizare. Prin reglementare incerci sa protejezi niste drepturi, dar viata bate filmul, viata de zi cu zi mereu se va adapta, vor veni mereu companii si actori capabili sa valorifice scaparile. Cu cat incerci sa inchizi acele portite, cu atat ajungi sa cresti nivelul de reglementare”, spune Ionut Simion. Crede ca astfel se intra intr-un cerc vicios: ”vrem sa combatem fenomenul spalarii banilor, petrecem ore intregi ca sa certificam ca banii sunt din sursa sigura, aplicam reglementarea stricta nediscriminatoriu, chiar daca stim ca agentul economic este corect. E un consum de resurse mare si, de aceea, e important ca reglementarea sa fie facuta in asa fel incat sa nu ajunga in final sa distruga chiar ceea ce ar fi vrut de fapt sa protejeze si sa sprijine”.
In domeniul fiscal, legislatia stufoasa a fost mereu o problema, iar viitorul nu se anunta mult mai bun. “Din experienta mea ceea ce se doreste a fi simplificare aduce, in cele din urma, tot o complicare in legislatia fiscala. In 2017, noi toti speram ca o sa se simplifice sistemul de TVA, dar de fapt s-a complicat major. Iar tot ce vine dinspre Comisia Europeana – directive, regulamente – nu vor face decat sa complice mai tare lucrurile. Noi activam, insa, pe o piata comuna, si fiecare stat isi creeaza diferite avantaje competitive. In masura in care vom sti sa beneficiem de atuurile legislatiei si sa implementam acele avantaje competitive in legislatia nationala si sa le aplicam pentru companii, s-ar putea sa fim castigatori. Altfel, lucrurile ar putea sa treneze in continuare”, spune Daniel Anghel.
Toate reglementarile care vin pe partea de colectare a informatiei la administratia fiscala, daca nu vor fi digitalizate, vor reprezenta, in opinia sa, un cosmar pentru companii. “Toate instrumentele si legislatia fiscala trebuie sa faca fata dezvoltarilor din zona tehnologiei. Toate platformele de comert electronic, tot ce inseamna servicii electronice ar trebui sa fie reglementate cat mai practic si mai usor. Altfel, va fi greu sa stabilesti locul impozitarii acelor companii si sunt nenumarate exemple care vin sa ateste acest lucru”, precizeaza Daniel Anghel.
Noile instrumente financiare, cele aduse de fintech-uri sau criptomonedele, care au o componenta mare de tehnologie, vor fi supuse in viitor unui nivel suplimentar de reglementare, spune Anghel: “Acum, din punct de vedere fiscal, nimeni nu stie foarte clar cum sa reglementeze Bitcoin. Si vor aparea multe astfel de instrumente de tehnologie care vor da batai de cap consultantilor fiscali si nu numai”.
In astfel de conditii, le va fi mai greu firmelor sa se descurce fara consultanti fiscali? Sau chiar persoanelor fizice, care pana acum au fost ferite de complexitatea unei legislatii fiscale de tipul celei din Statele Unite, unde aproape nici un contribuabil nu isi poate completa declaratia anuala de venit fara ajutorul unui consultant?
“Cu siguranta va fi mai complicat pentru companii. Pentru persoane fizice, la noi e mai simplu, deoarece avem cota unica. De fapt, cota unica a fost unul din rarele momente de simplificare a legislatiei fiscale. Daca s-ar introduce impozitare progresiva, lucrurile s-ar complica semnificativ”, spune Daniel Anghel.
Complexitatea legislativa si schimbarile frecvente se simt si in activitatea de audit. Reglementarea standardelor internationale de contabilitate IFRS a fost modificata semnificativ si alte schimbari sunt asteptate in viitor. “Daca acum multi ani un set de situatii financiare IFRS avea in jur de 30 de pagini, acum poate sa ajunga chiar si la 100 de pagini”, explica Kenneth Spiteri, aratand ca efectul acestei situatii este cresterea costurilor de conformare pentru firme. “Pentru a nu exagera cu schimbarile, implementarea anumitor standarde a fost facuta treptat sau amanata de catre reglementatori care au asteptat feedback de la auditori si de la companii. Uneori, si noi ne intrebam de ce a fost nevoie sa se introduca asa repede un standard sau altul avand in vedere ca pentru anumite firme este greu si costisitor sa se adapteze atat de rapid modificarilor”, spune Spiteri.
Ce va face diferenta?
Preocuparea principala ramane necesitatea de a investi in instruirea angajatilor ca sa faca fata transformarilor digitale din economie si societate.
Pe o piata in care tehnologia egalizeaza sansele inclusiv intre firmele de consultanta, capacitatea de a livra ce asteapta clientul la standarde ridicate va face diferenta intre companiile care se pot mentine lideri in domeniu, spune Dinu Bumbacea. Intr-un astfel de context, crede el, doar sa obtii o cota mare de piata nu poate fi obiectivul principal. “Cota de piata este de urmarit, iti da masa critica, dar a lupta doar pentru cota de piata nu este dezideratul nostru. Merita numai acolo unde consideram ca este relevant sa fim, acolo unde adaugam valoare clientilor nostri, ceea ce inseamna ca nu ne uitam la orice tip de servicii pentru ca, daca am face asta, am ajunge sa concuram pe pret”, arata Bumbacea care considera ca singura diferentiere de urmarit in viitor, pentru o companie ca PwC, este cea a calitatii si a standardelor ridicate in servicii.