Incepand cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masa a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel ca, pentru cei care au norma intreaga de munca, acestea asigura un venit suplimentar de 880 lei.
Este una dintre putinele masuri menite sa sustina puterea de cumparare a angajatilor, intr-un an in care inflatia va continua sa fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar cresterile salariale vor fi, in multe domenii, sub acest procent.
"In sectorul bugetar, statul va oferi o crestere salariala de 5%, in marea majoritate a sectoarelor, iar in economia privata sunt foarte putine companii care vor oferi angajatilor cresteri salariale peste nivelul inflatiei’’, afirma analistii Frames.
Potrivit unei analize realizate de compania de consultanta, valoarea programului de tichete de masa ar putea depasi, in acest an, 31,68 miliarde de lei, luand in calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe luna.
"Sunt peste 3 milioane de beneficiari care isi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, in cazul unei norme complete de munca. Adaugati si valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanta si a celorlalte tipuri de tichete si am putea ajunge, in 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adica aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru sustinerea puterii de cumparare in conditiile in care, sa nu uitam, consumul reprezinta principalul motor al economiei’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Tichetele, un atuu pentru fidelizarea angajatilor
In conditiile in care in acest an, pe fondul provocarilor generate de cresterea taxelor si mai ales de inflatie, multe dintre firme nu isi vor permite sa creasca salariile, tichetele se anunta a fi o varianta optima pentru a-si fideliza angajatii.
O cercetare realizata de Frames, la finele anului trecut, arata ca 66,7% dintre managerii intervievati declarau ca vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masa, masura intrata in vigoare la 1 ianuarie 2024.
"E un semnal important care arata ca firmele isi doresc sa isi protejeze angajatii in fata efectelor cresterii taxelor si a inflatiei, iar tichetele reprezinta un instrument eficace, in conditiile in care taxele salariale sunt in continuare foarte mari raportat la media regionala’’, arata analiza.
"Este o piata care creste semnificativ si sanatos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este ca tot mai multe firme fiscalizeaza, practic, toate beneficiile oferite angajatilor (tichete de masa, cadou, vacanta etc.) in loc sa ofere bani in plic, prin ocolirea taxelor’’, arata analiza Frames.
Focus pe predictibilitatea fiscala
Piata tichetelor are sanse sa creasca semnificativ in urmatorii ani, in conditiile in care sunt peste 1,5 milioane de angajati care inca nu beneficiaza de aceste forme de sustinere financiara.
"Ce ar insemna ca toti cei aprox. 5,5 milioane de angajati inregistrati in REVISAL sa primeasca tichete de masa? Ar fi o afacere excelenta pentru salariati, dar si pentru stat, pentru ca ar sustine, practic, puterea de cumparare, mai ales in contextul inflatiei din 2024 si a provocarilor majore ce ne asteapta in 2025, un an in care vom deconta economic toate efectele cresterilor de taxe si masurilor luate in ultimii ani’’, se intreaba Negrescu.
Potrivit acestuia, statul ar trebui sa mizeze pe acest sistem prin facilitati fiscale si nu prin cresterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscala este esentiala pentru dezvoltarea acestui sistem de facilitati pentru angajati.
"Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, speram sa nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru ca orice decizie de crestere a taxelor va determina tot mai multe companii sa renunte la a oferi tichete angajatilor.
Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie in randul investitorilor, dezvoltat de Frames in perioada 8-10 decembrie 2023, la care au raspuns 1082 de antreprenori, manageri si angajati cu functii de raspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurari, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat ca vor pune la dispozitia angajatilor variante de beneficii extrasalariale, in incercarea de a securiza forta de munca.
66,7% dintre firme vor oferi, in primul rand, tichete de masa, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanta, cursurile de pregatire si pachetele de servicii de sanatate si sport.
In Romania, potrivit unui studiu de perceptie privind biletele de valoare, derulat de Asociatia Profesionala a Emitentilor de Tichete (APET), tichetele de masa sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.
Conform unui Studiu realizat de Academia Romana, fiecare leu acordat in tichete de masa aduce incasari bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contributii sociale scutite de la plata sunt injectati in economia locala aproape 4 lei.
Mai mult, tichetele de masa aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rata de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiti prin tichete de masa se creeaza un loc nou de munca.
Alternativa la plafonarea adaosului comercial
Potrivit analistilor de la Frames, Guvernul are datoria de a rezolva si problema adaosurilor comerciale la produsele alimentare de baza, acolo unde, dincolo de ieftinirile conjuncturale, am asistat la efecte nedorite, precum cresterea importurilor de alimente de baza.
"Plafonarea adaosului a adus efecte pozitive pentru populatia saraca, dar a creat efecte negative in sectorul agroalimentar.
Cred ca statul ar trebui sa se decida in privinta acestui program – daca il va prelungi sau il va transforma intr-un alt instrument de protectie sociala.
O solutie optima ar putea fi acordarea unor tichete sociale dedicate exclusiv achizitiei de alimente de baza, mai cu seama ca infrastructura cardurilor sociale exista deja’’, a mai spus Negrescu.
Dezvoltarea unui astfel de program s-ar inscrie si in tendintele la nivel international, subliniate de Organizatia Mondiala a Comertului, care estima intr-o analiza ca statele ar trebui sa se foloseasca de solutia tichetelor pentru a ajuta populatia vulnerabila.
Un astfel de sistem prin care ar putea fi acordate subventii pentru consumatori, orientate catre cei mai saraci, ar putea reprezenta un instrument practic pentru factorii de decizie politica in vederea imbunatatirii accesului la alimente.
O astfel de schema ar putea oferi unele elemente comune in cadrul politicilor nationale, in schimbul asistentei financiare si ar putea lega elemente de asistenta tehnica, monitorizare si evaluare a programelor’’, arata OMC.
O astfel de schema a fost, de fapt, propusa de Consiliul Mondial al Alimentatiei in iunie 1980, ca parte a unui program mai larg de initiativa mai ampla de eradicare a foametei.
Sistemul, care urma sa se numeasca „Drepturi alimentare internationale”, ar fi trebuit sa fie conceput ca „un instrument de sponsorizare a subventiilor si a distributiei de alimente”.
In Statele Unite, un astfel de program – Programul de asistenta nutritionala suplimentara (SNAP, anterior bonuri de masa), dezvoltat ca un parteneriat public-privat, a generat efecte pozitive.
Potrivit datelor statistice, SNAP a ajuns sa reprezinte, in foarte scurt timp, aproximativ 8 la suta din alimentele pe care familiile americane le cumpara.
"Participantii cumpara alimente cu ajutorul beneficiilor SNAP de la aproximativ 248.000 de comercianti cu amanuntul – de la supermagazine la piete agricole – din intreaga tara. Prin cresterea puterii de cumparare a gospodariilor cu venituri mici, astfel incat, acestea sa poata cumpara alimentele de care au nevoie direct de la magazine, SNAP integreaza gospodariile marginalizate din punct de vedere economic, aproape fara cheltuieli administrative guvernamentale rezultate din distributia alimentelor’’, afirma o analiza a acestui program.
Printre altele, programul SNAP a impus standarde nationale cu privire la produsele care pot fi cumparate cu SNAP si la modul in care se utilizeaza beneficiile.
Aceasta uniformitate a promovat eficienta si a limitat costurile pentru sectorul privat. Comerciantii cu amanuntul, cu mai multe locatii si prezenta in mai multe state au putut utiliza practici operationale si echipamente uniforme in toate magazinele lor.
"Avem acum un program cu produse aprobate la nivel national, care este consecvent de la un stat la altul. Evolutia catre tranzactii electronice 100% interoperabile a facut programul mult mai usor de operat si de respectat si mult mai simplu pentru clienti.’’, a declarat Jennifer Hatcher, Chief Public Policy Officer si Senior Vice President al FMI (Food Marketing Institute), o asociatie comerciala care reprezinta comerciantii cu amanuntul si angrosistii de produse alimentare.
Analiza Frames a fost realizata pe baza datelor de la Registrul Comertului, Ministerului Finantelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat si surse proprii. Opiniile si estimarile financiare legate de dinamica pietei apartin companiei de consultanta.