Drepturile de proprietate intelectuala joaca un rol important intr-o economie bazata pe cunoastere: ele permit intreprinderilor si autorilor sa beneficieze de pe urma creatiilor lor. De asemenea, aceste drepturi reprezinta pentru consumatori o garantie de calitate si siguranta. Intr-un raport special publicat astazi, Curtea de Conturi Europeana avertizeaza insa ca eficacitatea cadrului juridic al UE pentru protectia proprietatii intelectuale nu este optima. Cadrul existent ofera unele garantii, dar persista unele deficiente, in special in ceea ce priveste Directiva privind desenele si modelele UE si mecanismul de stabilire a taxelor de la nivelul UE. Auditorii subliniaza totodata ca este de dorit o mai buna aliniere intre sistemul UE si sistemele nationale.Drepturile de proprietate intelectuala (DPI) sunt cruciale pentru competitivitatea UE pe scena internationala. Sectoarele economice in care DPI sunt utilizate intensiv genereaza aproape jumatate (45 %) din activitatea economica a UE, valoreaza 6 600 de miliarde de euro si asigura aproape o treime (29 %) din totalul locurilor de munca din UE. Se estimeaza ca, in fiecare an, produsele contrafacute antreneaza pierderi de 83 de miliarde de euro pentru vanzarile din economia legitima. O estimare recenta a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala (EUIPO) arata ca in economia UE s-ar crea 400 000 de locuri de munca daca problema produselor contrafacute ar fi remediata in mod eficace. Produsele contrafacute prezinta totodata riscuri considerabile in materie de siguranta, lucru ilustrat recent de pandemia de COVID-19. Din aceste motive, Comisia Europeana, alte organisme ale UE precum EUIPO si autoritatile din statele membre depun eforturi considerabile pentru a se asigura ca drepturile de proprietate intelectuala sunt respectate in ansamblul pietei unice a UE.
„Drepturile de proprietate intelectuala sunt vitale pentru economia UE: ele incurajeaza inovarea si investitiile si au un efect disuasiv asupra contrafacerii si a efectelor daunatoare ale acestui fenomen”, a declarat doamna Ildikó Gall-Pelcz, membra Curtii responsabila de acest audit. „Or, cadrul actual al UE nu ofera pentru toate drepturile de proprietate intelectuala protectia necesara. Speram ca recomandarile noastre vor ajuta UE sa imbunatateasca aceasta protectie pentru a se atinge nivelul necesar pe piata unica.”
Auditorii observa ca exista masuri legislative si de sprijin menite sa protejeze marcile UE. In acelasi timp insa, ei atrag atentia asupra unor lacune ale Directivei privind desenele si modelele UE, care ar trebui sa produca aceleasi efecte in ansamblul UE. Actualul cadru normativ al UE aplicabil desenelor si modelelor este incomplet si depasit. In consecinta, sistemul UE si sistemele nationale nu sunt aliniate, ceea ce duce la practici divergente aplicate de statele membre in cadrul procedurilor de depunere a cererii, de examinare, de publicare si de inregistrare, creanduse astfel insecuritate juridica. In plus, auditorii atrag atentia asupra lipsei unui regim de protectie la nivelul de ansamblu al UE care sa acopere toate produsele. Cadrul privind indicatiile geografice ale UE nu se aplica produselor neagricole, cum ar fi produsele de artizanat sau desenele si modelele industriale, desi acestea sunt protejate de legislatia anumitor state membre.
Auditorii ridica semne de intrebare si cu privire la mecanismul de stabilire a taxelor UE, subliniind disparitatile semnificative care exista intre taxele de la nivelul UE si cele percepute de autoritatile nationale. S-a constatat ca taxele aferente drepturilor de proprietate intelectuala de la nivelul UE nu reflecta costurile reale. Desi este adevarat ca exista criterii pentru fixarea acestor taxe de la nivelul UE, auditorii considera ca lipseste o metoda clara pentru stabilirea structurii si a cuantumului lor. Nivelul excesiv rezultat al taxelor produce excedente acumulate (peste 300 de milioane de euro in conturile pe 2020 ale EUIPO). Auditorii subliniaza ca aceasta situatie contravine principiului echilibrului bugetar, stipulat in dreptul UE.
Desi exista la nivelul UE un cadru pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si acesta functioneaza in general bine, auditorii evidentiaza unele lacune in implementarea sa. In special, Directiva privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala nu este aplicata in mod uniform in ansamblul UE si nu reuseste deci sa asigure un nivel constant ridicat de protectie a proprietatii intelectuale pe piata interna. In plus, deficientele si inconsecventele de la nivelul controalelor vamale desfasurate in statele membre au si ele repercusiuni asupra asigurarii respectarii drepturilor si a luptei impotriva contrafacerii. Protectia drepturilor de proprietate intelectuala in UE variaza deci in functie de locul de import. Auditorii observa de asemenea ca in UE exista practici diferite de distrugere a marfurilor contrafacute si avertizeaza asupra riscului rezultat ca falsificatorii sa isi importe marfurile in locuri din UE in care se aplica controale si sanctiuni mai putin stricte.
Informatii de fond
Cadrul de reglementare al UE privind drepturile de proprietate intelectuala se bazeaza pe regulamente si directive ale UE si pe acordurile internationale existente privind proprietatea intelectuala. Acesta urmareste sa asigure protectie in toate statele membre ale UE, prin crearea unui sistem european unic, format din drepturi de proprietate intelectuala de la nivelul UE si de la nivel national.
Raportul special nr. 06/2022 al Curtii de Conturi Europene, intitulat „Drepturile de proprietate intelectuala in UE – O protectie cu lacune”, este disponibil pe site-ul Curtii (eca.europa.eu).
In 2019, Curtea a publicat si un aviz privind propunerea de regulament financiar al Comitetului bugetar al EUIPO, in care a solicitat o utilizare productiva a excedentului bugetar.
Curtea prezinta rapoartele sale speciale Parlamentului European si Consiliului UE, precum si altor parti interesate, cum ar fi parlamentele nationale, partile interesate din sectoarele economice vizate si reprezentantii societatii civile. Marea majoritate a recomandarilor pe care le formuleaza Curtea in aceste rapoarte sunt puse in practica.
