RO EN
Coșul este gol

CF: Corectia catre un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza pana in 2025

OUG nr. 90/2023, adoptata recent si prin care Fondul de Rezerva bugetara la dispozitia Guvernului (FRG) devine astfel instrumentul prin care Guvernul poate reduce cheltuieli si reorienta, discretionar, resurse catre alte domenii, prezinta riscuri majore din punct de vedere legislativ si are efecte indezirabile macroeconomice si bugetare, potrivit Consiliului Fiscal (CF). In plus, principiul transparentei, care trebuie sa dicteze derularea politicilor bugetare, este eludat si, mai mult, contravine spiritului si literei, atat ale legislatiei europene privind regulile fiscale, cat si ale celei propuse a intra in vigoare in UE in viitorul apropiat si care pune accentul pe respectarea de catre autoritati a regulilor fiscale nationale si pe aplicarea lor cat mai stricta. Ignorarea acestor principii vine in contradictie si cu cerintele OCDE in procesul de aderare, mai precizeaza reprezentantii Consiliului Fiscal.
"Din perspectiva macroeconomica, este foarte probabila o generare de arierate la nivelul executiei bugetare cash, ceea ce poate reduce cresterea economica mai mult. Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investitii deja realizate, neplata facturilor deja primite si rerutarea acestor sume catre cheltuieli curente vor afecta mersul economic al Romaniei in perioada urmatoare, facand ajustarea fiscala mai dificila in 2024. Trebuie spus ca folosirea mediei ianuarie-septembrie ca motiv pentru limitarea cheltuielilor in noiembrie si decembrie are o relevanta foarte mica, intrucat plata multor facturi ce privesc realizarea de proiecte de-a lungul anului se face in ultimele luni", a subliniat CF.
Din punct de vedere al bugetului, prevederile OUG nr. 90/2023 pot reduce deficitul bugetar cash, mai ales prin generarea de arierate (amanarea platii unor facturi, a titlurilor de plata emise de ANRP, a transelor aferente hotararilor judecatoresti executorii sau actelor administrative s.a.), dar nu astfel incat sa apropie semnificativ deficitul de tinta anului 2023, este drept, aceasta din urma nerealista avand in vedere constructia bugetului public - asa cum CF a semnalat in opinia sa privind proiectul de buget pe anul 2023 (din decembrie 2022). In metodologie ESA 2010 (conform careia sunt stabilite tintele in cadrul procedurii de deficit excesiv), reducerea posibila a deficitului prin efectul legislatiei mentionate anterior (neprimirea de facturi) este considerabil mai limitata si orice astfel de efect este compensat de un impact simetric, respectiv o crestere a deficitului in anul 2024. Aceasta face atingerea tintei de deficit bugetar in anul viitor, chiar si in prezenta masurilor de crestere a veniturilor fiscale, mai dificila. Reforma pensiilor si salarizarii ar complica si ele procesul de consolidare bugetara in anii ce vin si fac mai acuta nevoia de venituri fiscale suplimentare.
In conditiile expuse mai sus, CF apreciaza ca este posibil ca deficitul cash in acest an sa fie in jur de 6% din PIB, iar cel ESA sa fie mai mare - dar ambele vor devia mult de la tinta de 4,4% din PIB, desi trebuie repetat ca aceasta tinta nu a fost realista. Neefectuarea unor cheltuieli militare poate ajuta limitarea deficitului in termeni cash, fara efect insa in metodologia europeana ESA 2010.
 
42 de HG de alocare de sume prin FRG, adoptate in primele 10 luni
FRG poate atinge un nivel foarte inalt in privinta volumului de resurse vehiculat in acest an, avand in vedere ca se deroga mai mult de la regulile fiscal-bugetare. De la inceputul anului si pana in 27 octombrie 2023, Guvernul Romaniei a adoptat 42 de HG de alocare de sume din FRG. Pana in 14 septembrie, cand s-a modificat cadrul legislativ privind functionarea FRG, au fost date 12 HG, in valoare de doar 0,6 miliarde lei. Ulterior, in baza noului cadru legislativ de functionare a FRG, din 14 septembrie pana in 27 octombrie, au fost adoptate 30 de HG, in valoare de 6,15 miliarde de lei. In perioada 2007-2022, conform datelor din ultimul raport anual al CF, alocarile din FRG au variat intre un minim de 0,53 miliarde lei, in 2015, si 7,96 miliarde de lei, in 2020. De asemenea, sumele necheltuite ale ordonatorilor de credite sunt varsate la FRG, pentru a fi redistribuite. Se creeaza astfel premisele ca, pana la finalul anului, alocarile prin FRG sa atinga o valoare record.
In conditiile unor riscuri majore ce izvorasc din precedentul legislativ si derogarea de la cele mai importante acte normative fiscal-bugetare, si plecand de la rationamente si date privind eficacitatea indoielnica a demersului de reducere a deficitelor, prin modul de restrangere a cheltuielilor, se nasc intrebari privind legitimitatea recurgerii la acest procedeu bugetar, mai subliniaza CF.
"Avem nevoie de constructii bugetare realiste, de crearea de spatiu fiscal, fiindca socurile viitoare (legate de schimbarile climatice, tranzitia energetica, nevoia de aparare intr-un mediu international tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget. Reforma pensiilor si a salarizarii pun presiune suplimentara pe bugetul public si, implicit, pe consolidarea bugetara. Corectia bugetara catre un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza pana in 2025; mai probabila este finalizarea corectiei bugetare in 2026", au precizat economistii.
CF apreciaza ca masurile adoptate pana in prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corectiei pe acest orizont de timp, in afara de cazul unei colectari mult mai bune a veniturilor fiscale. CF considera ca reformarea regimului fiscal este in continuare o cerinta absolut necesara pentru consolidarea bugetara durabila.
Pentru informatii suplimentare, click aici!

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter