Ordonanta de urgenta privind privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, adoptata vineri, 21 decembrie 2018, este menita sa creeze un cadru favorabil investitiilor publice, dar si sa faciliteze indeplinirea obiectivelor asumate prin Programul de guvernare, de realizare a unei cresteri economice inteligente, sustenabile si inclusive bazata pe o forta de munca calificata si retribuita conform calificarii. Totodata, potrivit motivatiei expuse in preambulul actului normativ, OUG mai are, printre scopuri, diminuarea decalajelor dintre judete, pentru o evolutie economica mai omogena, ceea ce necesita o realocare a fondurilor publice disponibile catre judete si localitati cu potential financiar mai redus, dar si exploatarea potentialului turistic semnificativ al Romaniei, prin facilitarea investitiilor specifice.
Printre masurile care vor afecta sectorul de constructii se afla, in primul rand, stabilirea unui nivel minim salarial pentru angajatii din acest domeniu si reducerea taxelor cu forta de munca din sector, masura menita sa rezolve criza de personal cu care se confrunta aceasta piata. In plus, pentru reluarea la un nivel sustenabil a investitiilor publice, s-a infiintat, oficial, si Fondul de Dezvoltare si Investitii (FDI), iar in scopul valorificarii potentialului turistic al tarii, va lua fiinta programul de finantare a investitiilor pentru modernizarea si dezvoltarea statiunilor balneare (denumit Programul statiuni balneare), ambele gestionate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP).
Ordonanta mai include modificari referitoare la legea pensiilor si la taxarea activelor bancilor.
OUG a fost contestata vehement de mediul de afaceri, care considera ca aceasta ordonanta risca sa aiba consecinte deosebit de grave pentru economia Romaniei.
Se infiinteaza, oficial, Fondul de Dezvoltare si Investitii
Normativul prin care se infiinteaza Fondul de Dezvoltare si Investitii (FDI), cunoscut anterior ca Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii, este inclus in primul Capitol al OUG, chiar de la articolul 1. Potrivit legii, FDI nu are personalitate juridica si va fi gestionat de CNSP, printr-un cont de disponibil. Sumele aflate in contul fondului au destinatie speciala si nu pot fi executate silit.
Conform normativului, FDI se utilizeaza pentru finantarea proiectelor de investitii ale unitatilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale in domenii prioritare, respectiv in sanatate, educatie, retele de apa si canalizare, retele de energie electrica si gaze naturale, modernizarea de drumuri comunale si locale, salubrizare. La capitolul domenii secundare sunt incluse cultura si cultele, iluminatul public, sportul si locuirea. Fondul va putea fi utilizat si pentru finantarea proiectelor de investitii ale universitatilor, in domenii prioritare, respectiv pentru constructia/ modernizarea infrastructurii didactice (amfiteatre, laboratoare, sali de sport), de cercetare, a unor spatii de cazare si masa pentru studenti si a unor centre de conferinta, pentru diseminarea informatiilor stiintifice.
Finantarea proiectelor se asigura sub forma de granturi, acordate din FDI. Sursa de finantare a Fondului o reprezinta imprumuturile in lei, acordate din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, in limita si intervalul prevazute de lege. Valoarea totala a imprumuturilor acordate CNSP pe un interval de 20 de ani este in limita sumei de 10 miliarde euro, echivalent in lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Imprumuturile se acorda la solicitarea CNSP, prin hotarare de Guvern emisa anual in limita plafoanelor aprobate, pe o perioada de 5 ani, cu tragere integrala si o dobanda de 1% pe an. Sumele ramase neutilizate din valoarea imprumutului acordat se restituie de CNSP in primele 30 de zile calendaristice ale anului urmator acordarii.
Categoriile de investitii eligibile a fi finantate din Fond, expuse la Art. 4 al legii, sunt investitiile noi si extinderea/ finalizarea investitiilor existente, constand in constructii, modernizari si dotari.
In termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se emit norme metodologice de aplicare a legii, aprobate prin ordin comun de catre Ministerul Finantelor Publice si CNSP si care vor cuprinde si stabilirea documentatiei necesare pentru acordarea finantarii din Fond.
Detaliile infiintarii si functionarii FDI sunt prezentate la Capitolul I al OUG, pag. 10-15.
Programul de finantare a investitiilor pentru modernizarea si dezvoltarea statiunilor balneare
Tot la Capitolul I, la Art. 12, se legifereaza infiintarea proiectului denumit "Programul statiuni balneare", finantat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul CNSP. Prin acest program, se transfera fonduri publice beneficiarilor de unitati administrativ teritoriale, pentru finantarea unor obiective precum: reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport care sa faciliteze accesul la statiunea balneara, a infrastructurii stradale si pietonale, precum si a infrastructurii de utilitati publice din statiunea balneara respectiva. De asemenea, va facilita constructia, extinderea si reabilitarea capacitatilor de tratament balnear, precum si a capacitatilor turistice de alimentatie publica si cazare, a obiectivelor de sanatate, culturale, sportive si de agrement, dar si achizitia, in scopul dezvoltarii activitatii turistice, de imobile care nu sunt utilizate sau care nu sunt in exploatarea cu profil de turism, a unor echipamente, mobilier si aparatura medicala specifice tratamentelor balneare si a mijloacelor de transport de persoane, utilizabile exclusiv in scopuri turistice. Printre obiectivele programului se mai afla realizarea de centre de informare turistica si dotarea acestora, alte obiective de investitii care asigura dezvoltarea statiunilor balneare respective si alte cheltuieli privind pregatirea profesionala a persoanelor cu calificari in domeniul HORECA si a celor cu pregatire medical-sanitara, precum si cheltuieli pentru locurile de munca nou-create pentru personalul cu pregatire medical-sanitara.
(2) Documentatia necesara pentru acordarea finantarii se stabileste prin ordin al presedintelui CNSP, care se va publica in Monitorul Oficial si pe site-ul institutiei. Acordarea finantarilor se realizeaza in baza unui acord incheiat intre CNSP si beneficiar.
Fonduri publice pot fi acordate, prin acest program, si societatilor comerciale, conform legislatiei. Firmele care vor beneficia de sprijin financiar prin acest program trebuie sa demonstreze capacitatea de asigurare a cofinantarii investitiei, fiind necesar ca acestea sa nu fie in dificultate, in conformitate cu legislatia in vigoare. Finantarea din Programul statiuni balneare se face in proportie de 50% din cheltuielile eligibile prevazute si se acorda sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, pana la maximum 200.000 de euro pentru cheltuielile ce vizeaza activitati economice.
Functionarea programului este prezentata, pe larg, la Capitolul 1 al OUG, pag. 15-18.
Programul "gROwth - investim in copii, investim in viitor" - se infiinteaza avand ca obiect sustinerea financiara a investitiilor private in constructia si/ sau infiintarea, amenajarea si dotarea de gradinite cu profil sportiv. Sustinerea financiara consta atat intr-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cat si in garantarea de catre stat a unei parti din creditul utilizat de catre investitor pentru constructia si/ sau infiintarea, amenajarea si dotarea gradinitelor cu profil sportiv.
Potrivit legii, finantarile se repartizeaza astfel:
a) ajutor nerambursabil de pana la 500.000 de euro din cheltuielile eligibile, pentru constructia si/ sau infiintarea, amenajarea si dotarea gradinitelor cu profil sportiv, platit investitorului dupa terminarea lucrarilor si obtinerea autorizatiei de functionare provizorie de la Ministerul Educatiei Nationale;
b) garantie in nume si cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzand dobanzile si comisioanele aferente, cu conditia ca aceste credite sa finanteze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, in cazul in care acesta apeleaza la finantarea integrala sau partiala a acestor cheltuieli prin creditare. Garantia se acorda prin intermediul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii sau Fondului Roman de Contragarantare. In aceasta categorie intra atat creditul-punte acordat pentru finantarea ajutorului nerambursabil, cat si creditul de co-finantare, acordat pentru finantarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil. Valoarea garantiei se diminueaza corespunzator cu reducerea creditului rezultat dupa plata ajutorului nerambursabil, care se va efectua, in contul investitorului deschis la finantator.
c) o alocare financiara nerambursabila deductibila din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finantarea cheltuielilor eligibile defalcata in transe egale, pe o perioada de sapte ani de la incheierea acordului de finantare;
d) pentru acelasi beneficiar nu pot fi cumulate alocarile prevazute la litera a) cu cele prevazute la litera c).
Beneficiarii sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizatii neguvernamentale, asociatii, fundatii si/ sau grupuri fiscale, conform legislatiei in vigoare. De asemenea, beneficiari ai programului pot fi si Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, asociatiile si fundatiile, federatiile sau cluburile sportive care iau initiativa construirii de gradinite cu profil sportiv.
Pentru constructia cladirii, infiintarea, amenajarea si dotarea gradinitelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maximum 500.000 de euro.
Modul de functionare a programului "gROwth" este detaliat la Capitolul I al OUG, pag 18-22.
Modificari ale legislatiei privind zilierii si lucratorii din constructii
Capitolul III al OUG include modificarea si completarea unor acte normative privind exercitarea activitatilor cu caracter ocazional, desfasurata de zilieri, precum si noile masuri privind salarizarea si taxarea muncii in domeniul constructiilor.
La Art.65, care completeaza Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, se precizeaza ca o persoana nu poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari, cu exceptia celor care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv, prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an calendaristic.
In plus, beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod continuu in activitatile de tip zilier. Daca activitatea depusa de zilier necesita o perioada mai mare, acesta poate fi utilizat pe baza de contract de munca pe perioada determinata.
O alta modificare se refera la munca necalificata cu caracter ocazional, care se poate presta numai in agricultura, vanatoare si servicii anexe (diviziunea 01), silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere (diviziunea 02), pescuit si acvacultura (diviziunea 03).
Totodata, conform noului cadru legislativ, nerespectarea de catre zilier a prevederilor referitoare la lucrul ocazional cel mult 120 de zile pe an se sanctioneaza cu amenda de la 500 de lei la 2.000 de lei.
Masurile privind zilierii s-au instituit conform acordului dintre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), cu scopul de a elimina excesul de utilizare abuziva a zilierilor pe santiere, respectiv al utilizarii de forta de munca care nu beneficiaza de asigurari sociale, fara a fi vorba de munca necalificata cu caracter ocazional.
Tot in contextul acordului incheiat intre Executiv si FPSC, prin care sectorul constructiilor este declarat prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca in urmatorii 10 ani, incepand cu 1 ianuarie 2019, si tinand cont ca activitatea de constructii este decisiva pentru realizarea proiectelor de investitii si avand in vedere ca in ultimii ani sectorul s-a confruntat cu dificultati legate de asigurarea cu forta de munca specializata si de o concurenta neloiala, Guvernul va crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotarare a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiate pe domenii de activitate. In conditiile salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce masuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
In acest context, la Art. 66 se prevede completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, la articolul 60 din Legea nr. 227/ 2015, dupa punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5 cu urmatorul cuprins:
"5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) - (3), in perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, inclusiv, pentru care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) angajatorii desfasoara activitatii in sectorul constructii care cuprind:
i) activitatea de constructii definita la codul CAEN 41.42.43 - Sectiunea F - CONSTRUCTII
ii) domeniile de producere a materialelor de constructii, definite de urmatoarele coduri CAEN:
2312 - Prelucrarea si fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea placilor si dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru constructii;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;
2370 - Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;
2512 - Fabricarea de usi si ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;
0811 - Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;
0812 - Extractia pietrisului si nisipului;
711 - Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica;
b) angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala, calculata cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care aplica scutirea;
c) veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) - (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplica scutirea, sunt cuprinse intre 3.000 si 30.000 de lei lunar, inclusiv si sunt realizate in baza contractului individual de munca;
d) scutirea se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17), iar Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate reprezinta declaratie pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiilor de aplicare a scutirii."
De asemenea, dupa articolul 138 din aceeasi Lege nr. 225/2015 se introduce un nou articol (1381), cu urmatorul cuprins:
"ART. 1381
Prevederi speciale pentru domeniul constructiilor
(1) In perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii si care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 60 pct. 5, cota contributiei de asigurari sociale prevazuta la art. 138 lit. a) se reduce cu cota de 3,75%.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) care datoreaza contributia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contributii in limita cotei prevazute la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17)."
Modificari si completari aduse functiei de control ex ante al procesului de achizitii publice
La Art. 75, se modifica si completeaza OUG privind functia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor - cadru de achizitie publica, a contractelor/ acordurilor - cadru sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii. Astfel, la articolul 2 alineatul (1) se adauga litera h), cu urmatorul cuprins:
"h) control ex-ante voluntar - control privind aspectele de calitate de regularitate, asa cum sunt definite de prezenta ordonanta, efectuat la solicitarea autoritatii contractante".
Articolul 5 alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta se desfasoara la solicitarea autoritatii contractante pe baza de liste de verificare si vizeaza verificarea conformitatii cu dispozitiile legale aplicabile din punct de vedere al regularitatii si calitatii".
Articolul 5 alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Controlul ex ante prevazut la alin. (1) se exercita de ANAP in mod selectiv, cu incadrarea in procentul prevazut la art. 7 alin (3) din prezenta Ordonanta, pe baza unei metodologii de selectie".
La articolul 6 alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevazute la art. 2 alin. (1) lit. g) pentru care autoritatea contractanta a formulat la momentul initierii o solicitare de introducere in programul de verificare al ANAP. Prin exceptie, procedurile de negociere fara publicare prealabila reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c), alin.(5) lit. c) - d) si alin. (7) din Legea nr. 98/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d), g), h), i) si j) din Legea nr. 99/2016, cu modificarile si completarile ulterioare nu pot face obiectul controlului ex-ante".
La articolul 7 alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Metodologia de selectie trebuie sa asigure realizarea controlului prevazut la art. 6 alin. (1) lit. a) pentru un procent de 5% din totalul procedurilor de atribuire initiate in conformitate cu prevederile legislatiei prevazute la art. 2 alin. (1) lit. g) de catre autoritatile contractante intr-un an calendaristic prin publicarea in SEAP a anuntului de participare/ de participare simplificat/ de concurs/, aferente contractelor/ acordurilor-cadru cu o valoare estimata mai mare decat pragul stabilit de aceasta legislatie pentru realizarea achizitiei directe, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se incadreaza in categoriile cu riscul cel mai mare, asa cum vor fi definite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia procedurilor de negociere fara publicare prealabila reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016.
Modul in care se realizeaza aplicarea metodologiei de selectie si introducerea in programul de verificare al ANAP a procedurilor de atribuire a contractelor supuse controlului ex-ante, alaturi de tintele care trebuie atinse anual prin raportare la procentul prevazut la alin. (3) se stabilesc prin ordin al presedintelui ANAP."
In termen de 45 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a prezentei OUG, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, elaboreaza normele metodologice de aplicare, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Se constituie un Fond de finantare a contractelor de parteneriat public-privat
La Art. 83 din OUG se prevede infiintarea Fondului de finantare a contractelor de parteneriat public-privat, in vederea utilizarii de fonduri publice necesare efectuarii platilor catre societatea de proiect ori partenerul privat aferent derularii proiectelor de parteneriat public-privat. Fondul se va constitui separat in bugetul de stat, respectiv in bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, al carei presedinte are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Sumele se repartizeaza ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat cu rol de partener public in contractul de parteneriat public-privat, pe baza de hotarare a Guvernului, in conditiile legii finantelor publice.
La Art. 85 se introduce obligativitatea ca furnizorii de retele de comunicatii electronice care incheie contracte de instalare, intretinere, inlocuire a retelelor de comunicatii electronice si a elementelor de infrastructura necesare sustinerii acestora sa detina autorizatie de construire pentru lucrarile respective. Nerespectarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda in cuantum de pana la 10% din cifra de afaceri, proportional cu numarul de utilizatori deserviti fara autorizatie, respectiv cu cate un procent la 100 de utilizatori. Efectuarea de lucrari fara autorizatie de constructii se constata si se sanctioneaza de personalul de control din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii.
***
Pentru a consulta textul integral al OUG privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, click aici!