Tinta de absorbtie minima a fondurilor europene pentru 2024 este de 10 miliarde de euro, tinta care se va regasi in bugetul statului, in ceea ce inseamna bugetul Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE), a declarat, marti, ministrul de resort, Adrian Caciu, la o conferinta de presa, potrivit Agerpres"Deja am lansat apelurile pentru exercitiul 2021-2027. Sunt 18 miliarde de euro deja lansate. Pana la final de an lansam pana la 21 de miliarde de euro. Aceste apeluri vor produce deja cheltuieli si finantari in anul 2024. In prima jumatate a anului 2024 vom lansa apeluri pana la 49 de miliarde de euro, care vor incepe si ele sa produca cheltuieli si finantari europene in a doua parte a anului. Pe scurt, 10 miliarde de euro este tinta de absorbtie minima pentru anul 2024, tinta care se va regasi in bugetul statului, in ceea ce inseamna bugetul MIPE. Este o tinta care pana la urma reprezinta pastrarea unei medii pe care am introdus-o incepand cu finalul cu 2022", a sustinut Caciu, la conferinta "Bugetul si finantarea Romaniei in 2024: la ce sa se astepte economia?", organizata de Curs de Guvernare.
Ministrul Investitiilor a subliniat ca, in primii ani de dupa aderare, Romania a avut o medie de absorbtie de 4,5 - 5 miliarde de euro, iar din anul 2022 media este de 10 miliarde de euro pe an.
"Ca sa fim prudenti, ne propunem 10 miliarde de euro si, in 2024, fara a adauga banii din PNRR, care la acest moment sunt ca un buffer pentru Romania, asa a fost construit PNRR-ul, intai primim mai multi bani, urmand ca ei sa fie folositi pe masura ce investitiile sunt in executie si in implementare. Acolo, din 9,1 miliarde pe care Romania ii are deja la dispozitie, estimarea mea este ca 4 - 4,5 miliarde vor fi folositi in 2024. Evident, in afara de aceste sume vor fi primite si sumele aferente cererii de plata numarul trei si vom face o serie de eforturi ca, la final de an, sa avem si cererea de plata numarul patru incasata", a adaugat Adrian Caciu.
Potrivit acestuia, la PNRR se adauga si planul REPowerEU, unde a fost introdusa o finantare de 1,4 miliarde de euro.
"Setarea pe mecanismele din REPowerEU este ca, in anul 2024, cel putin 40% din aceasta suma sa fie folosita si, aici, avem doua masuri importante pentru populatie, se refera la eficienta energetica a gospodariilor si la panouri fotovoltaice si baterii. Vom merge cu masuri duale. Am discutat si la nivel de Guvern, apropo de ceea ce inseamna noua viziune asupra energiei regenerabile", a adaugat ministrul.
El a mentionat ca Romania a investit foarte mult, iar "prosumatorii au investit doar in panouri".
"Nu avem capacitati de stocare si atunci statul trebuie sa vina cu o serie de programe in care, atunci cand iti instalezi panouri fotovoltaice, sa ai un chit prin care sa poti sa ai si capacitate de stocare proprie, astfel incat sa nu devii oarecum agresiv fata de piata, in cazul in care ai sa surplus de productie, ci sa poti sa stochezi si sa folosesti propria ta productie atunci cand nu ai productie care sa se faca in viitor", a mai spus Adrian Caciu.
Bugetul pentru 2024, fundamentat pe investitii si fonduri europene
Finalul de an ne releva faptul ca bugetul pe 2023 se inchide pe investitii si pe fonduri europene, fiind pentru prima oara cand Romania, ca orice alta tara in curs de dezvoltare, realizeaza deficite pe formare bruta de capital fix si nu pe consum, a declarat, marti, ministrul de resort, Adrian Caciu, la o conferinta de presa.
"Din punctul meu de vedere, finalul de an ne releva faptul ca bugetul pe 2023 se inchide pe investitii si pe fonduri europene. Este pentru prima oara cand Romania, ca orice alta tara in curs de dezvoltare, realizeaza deficite pe formare bruta de capital fix si nu pe consum", a mentionat Caciu, la conferinta "Bugetul si finantarea Romaniei in 2024: la ce sa se astepte economia?", organizata de Curs de Guvernare.
Potrivit acestuia, deficitele sunt in scadere, respectiv deficitul de cont curent, deficitul public.
"Romania este un stat social, un stat conceput pe model european. Modelul european este un model social si atunci presiunile asupra bugetului sunt destul de mari, dar nu inseamna ca nu exista solutii de echilibrare a bugetului. Din perspectiva fondurilor europene, principala preocupare pe care o avem in acest moment este inchiderea exercitiului financiar 2014-2020. O parte din banii care sunt de inchidere vor veni si in 2024 si vor ajuta la ceea ce inseamna finantarea pe bugetul 2024, nu in mare masura. De ce? Pentru ca anul acesta vom avea o absorbtie de 95% si ramane o diferenta doar de 5% care vor veni ca bani in inchidere, in anul 2024", a mai spus ministrul.
El a precizat ca deja au fost lansate apelurile pentru exercitiul 2021-2027, care reprezinta 18 miliarde de euro.
"Banii pe care ii are Romania la dispozitie sunt multi, capacitatea administrativa este imbunatatita, dar mai trebuie imbunatatita. Cred ca o solutie - si aici lansez o provocare celor care sunteti in mediul de afaceri, am lansat-o si mediului si sistemului bancar - acolo nu m-am oprit doar la provocare, chiar avem o colaborare, in sensul in care, pana la 1 ianuarie, sa facem un parteneriat. Opinia mea este ca ar trebui sa introducem mai puternic sistemul bancar in partea de finantare a fondurilor europene, respectiv sa intre in finantare de la momentul in care un proiect este considerat eligibil de catre autoritatea contractanta si sa ofere finantarea in numele statului, cu garantia statului", a mentionat Caciu.
Potrivit acestuia, beneficiarul nu mai alearga in mod individual dupa un credit pentru a-si finanta afacerea, dupa care sa vina spre decontare, ci ar urma sa primeasca aceasta finantare direct de la institutia bancara, care participa in procesul de evaluare si eligibilitate si are garantia solvabilitatii acelui beneficiar. In acest fel, beneficiarul are o finantare rapida care sa-i permita deja sa investeasca de la momentul in care semneaza contractul de finantare.
