Numarul facturilor inregistrate, pana in prezent, prin sistemul e-Factura, a ajuns la 2,7 milioane cu o valoare de 16 miliarde de lei, conform datelor prezentate, luni, de ministrul Finantelor, Marcel Bolos, intr-o conferinta de presa, informeaza Agerpres.
"Avem in sistem (e-Factura - n. r.) 2,7 milioane de facturi, cu o valoare de 16 miliarde de lei. Maximul l-am atins in ziua de vineri, respectiv 675.000 de facturi. Ne asteptam ca, in cursul acestei saptamani, aceasta crestere sa ajunga pana la un milion de facturi pe zi. Reamintesc ca functionam in paralel cu cele doua sisteme, respectiv Sistemul de raportare a facturilor in modulul nostru de factura electronica si, sigur, optiunea clasica de emitere a facturii si apoi raportarea ei. Raportarea se face in termen de cinci zile de la emiterea facturii. Daca se intrerupe sistemul, dupa ce se reia partea de factura electronica, termenul ramane acelasi, de cinci zile, in vederea raportarii. Pana la data de 1 iulie, avem regimul acesta optional pe care l-am amintit. Neraportarea in sistemul nostru electronic in modulul e-Factura constituie contraventie si, dupa cum am mai precizat si la sfarsitul anului trecut, pentru microintreprinderi avem sanctiuni contraventionale intre 1.000 lei pana la 2.500 lei. La intreprinderile mijlocii amenda este intre 2.500 si 5.000 lei", a spus Bolos.
Pe de alta parte, ministrul Finantelor a mentionat ca anul 2023 s-a incheiat cu 87.000 de inspectii fiscale si antifrauda efectuate, cu o valoare totala a constatarilor suplimentare de 11 miliarde de lei.
"Din punct de vedere al numarului de inspectii fiscale derulate anul trecut, au fost 20.813, cu o valoare a veniturilor constatata suplimentar de 2,6 miliarde lei. Numai in luna decembrie au fost desfasurate 1.789 de inspectii fiscale. Valoarea constatarilor suplimentare a fost de aproximativ 500 de milioane de lei. Cea mai importanta constatare de pe luna decembrie este in industria prelucratoare, de 160 de milioane de lei, in domeniul Taxei pe Valoare Adaugata. De asemenea, tot pe zona de inspectie fiscala, s-au realizat verificari documentare, practic o forma de inspectie fiscala care nu consta in deplasarea la sediul contribuabilului. Au fost 20.059 astfel de verificari documentare, cu o valoare a veniturilor suplimentare de un miliard de lei. In luna decembrie, au fost 908 si constatari suplimentare de 57 de milioane de lei. Mai avem notele de conformare, asa-zisele atentionari pentru contribuabili. In cursul anului trecut, am avut 12.600 astfel de sesizari in valoare tot de un miliard de lei. Inspectia antifrauda a avut 33.826 de inspectii si valoarea constatarilor a fost de aproape 6 miliarde de lei. Deci, inchidem anul 2023 cu aproximativ 87.000 de inspectii fiscale si inspectii antifrauda, cu o valoare a constatarilor suplimentare adunate la un loc de 11 miliarde de lei", a subliniat seful de la Finante.
Oficialul a precizat, totodata, ca tinta pentru anul 2024, pe zona fiscala si antifrauda, "este ca valoarea medie a incasarilor lunare sa ajunga la 40 de miliarde de lei".
Peste 150.000 de declaratii pentru achizitiile intracomunitare, inregistrate in 2024 la punctele de trecere a frontierei
"De la inceputul anului si pana acum, pe declararea obligatorie la punctele de trecere a frontierei pentru achizitiile intracomunitare, am primit 152.000 de astfel de declaratii. Este fara amenda pana la data de 1 iulie 2024... Nu avem amenda pana la data 1 iulie 2024. Declaratia este obligatorie. Incercam ca, prin intermediul mijloacelor noastre de publicitate, inclusiv la punctele de trecere a frontierei, sa distribuim pliante in care sa precizam si sa facem cat mai constienta aceasta obligatie de declarare a achizitiilor intracomunitare a oricarui tip de operatiune de transport la punctele de trecere a frontierei", a declarat Marcel Bolos.
Ministrul Finantelor a mentionat ca modulul e-Transport si declaratia de transport sunt foarte importante pentru Romania, acestea avand rolul de a reduce deficitul de incasare a TVA-ului.
"Dupa cum stiti, din studiile Uniunii Europene, suntem pe un loc fruntas din pacate la ceea ce inseamna gap-ul de TVA, 9 miliarde de euro, din care 40% sunt reprezentati de achizitiile intracomunitare. Si, de aceea, pentru noi este o prioritate ca aceste module si proiecte de digitalizare sa le operationalizam tocmai in ideea aceasta in care asa cum am prezentat si la intalnirea noastra precedenta anul 2024 este anul cu toleranta zero fata de evaziunea fiscala, cu zero impozite si taxe pentru contribuabili si pentru asigurarea predictibilitatii mediului de afaceri pe zona de venituri fiscale si, de asemenea, anul cu toleranta zero pentru risipa de bani din fondurile publice", a sustinut acesta.
Prezent la eveniment, Teodor Georgescu, seful Directiei Generale Antifrauda Fiscala, a prezent componentele sistemului RO e-Transport.
"Ca statistica, putem observa ca in anul 2023 in sistemul RO e-Transport au fost generate aproape 19 milioane de coduri UIT (Cod Unic de Identificare - n. r.) la solicitarea a aproximativ 10.000 de contribuabili. Ca structura, putem vedea ca cele mai multe dintre tranzactiile declarate au fost cele de pe teritoriul national, 96,5%, celelalte operatiuni fiind undeva pe la 3%", a adaugat Georgescu.
Romania ar putea incheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%
"Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arata ca stam mult mai bine, sub 5,7%, ca sa spun asa. Dar aveti rabdare. In conferinta de presa urmatoare o sa va prezint si datele din contul de executie bugetara, pentru ca ne apropiem de final pe partea de regularizari pe care le avem de facut, astfel incat sa nu va dau cifre care bantuie dupa aceea", a spus Bolos.
Intrebat de ce va fi diferit acest an fata de 2023 si de ce ar avea incredere in Romania partenerii internationali, Marcel Bolos a mentionat ca trei lucruri vor fi diferite in 2024.
"Intrarea in vigoare a noii Legi privind masurile fiscal-bugetare. Sa nu uitam, este Legea 296/2023 care a avut o intrare in vigoare cu data de 1 noiembrie, cand facilitatile privind CASS-ul la IT, constructii, industria agroalimentara au fost eliminate si, de asemenea, a avut loc cresterea salariului minim pe economie. Dupa care, a doua intrare in vigoare este cu data de 1 ianuarie, cu actualizarea accizelor sau introducerea accizelor pentru bauturile care contin zahar sau Taxa pe Valoarea adaugata pentru produsele cu un continut de zahar mai mare de 10 grame la 100 de miligrame. Deci, acesta sunt cu intrare in vigoare cu data de 1 ianuarie. Si, sigur, mai avem partea de impozit minim pe cifra de afaceri si componentele de masuri care au fost luate pentru microintreprinderi. Aceasta este prima modificare sau, sa zicem, situatie pe care o avem diferita fata de anul 2023. Dupa aceea, avem a doua componenta, combaterea evaziunii fiscale. Sa nu uitam ca avem, pe langa masurile care privesc sanctionarea faptelor de natura contraventionala in domeniul evaziunii fiscale, si proiectul de lege care asteapta controlul Curtii Constitutionale cu sporul de pedepse impreuna cu sanctionarea drastica a celor care savarsesc fapte de evaziune fiscala in domeniul TVA", a raspuns ministrul.
Potrivit acestuia, al treilea lucru diferit in 2024 vizeaza veniturile din digitalizare, respectiv modulul eTransport si declaratia de transport, eFactura si implementarea scannerelor in vami. In acest sens, seful de la Finante a anuntat ca miercuri va face o vizita la Autoritatea Vamala Romana, pentru a discuta in detaliu despre scannerele din vami si eSigiliul electronic al marfurilor.
In plus, Marcel Bolos a sustinut ca 2024 nu este "un moment foarte potrivit pentru a discuta despre impozitul progresiv".
"Impozitul progresiv are perioadele lui in care poate fi introdus, dar, fiindca suntem intr-o perioada in care Romania si romanii au nevoie de sprijin si o duc destul de greu, nu cred ca e un moment foarte potrivit pentru a discuta despre impozitul progresiv. Dar acesta, repet, este punctul meu de vedere, ca profesor de finante. Mai departe, ceea ce tine de doctrinele partidelor... nu ma bagati, ca nu intru in acest joc", a adaugat el.