Potrivit informatiilor publicate recent de specialistii Institutului National de Statistica (INS), reflectand datele provizorii, in primele trei trimestre ale anului in curs, pe plan national au fost definitivate 26.654 de locuinte, cu 2.430 de unitati mai putine decat in perioada similara din 2011 (-8,24%). Totodata, in trimestrul al treilea din 2012 s-au dat in folosinta 10.588 de resedinte, in scadere cu 690 de locuinte comparativ cu iulie-septembrie 2011 (-6,12%). Astfel, dupa traversarea perioadei favorabile derularii lucrarilor de constructii in mediul rezidential, eforturile intreprinse de operatorii bransei in vederea stabilizarii situatiei macar la nivelul extrem de scazut al anului trecut au ramas fara niciun rezultat, in timp ce investitorii au continuat sa fie reticenti, pe fondul situatiei macroeconomice negative, induse de criza politico-sociala, de scaderea continua a investitiilor straine, de lipsa creditarii in sectorul privat si de alte aspecte similare. Toate acestea au determinat o noua depreciere fara precedent a pietei constructiilor de locuinte, care se afla, probabil, la cote minime din punct de vedere istoric. "In ceea ce priveste mediul de rezidenta, analiza constructiei de locuinte noi din ianuarie-septembrie a.c. pune in evidenta o sporire a ponderii imobilelor locative din mediul rural (pana la un nivel de 56,7%), in timp ce in perioada anterioara si similara de raportare cota a fost de 54,7%. In schimb, repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de primele trei trimestre din 2011, intervalul de referinta a adus un regres minor al numarului locuintelor realizate din fonduri publice (-72 de unitati), respectiv o scadere ceva mai importanta a celor finantate din fonduri private (-2.358 de unitati). Din cele 26.654 de locuinte, cele mai multe au fost construite in zona de nord-est a tarii (5.215 unitati), urmand regiunile de dezvoltare Nord-Vest (cu 4.343 de locuinte) si Sud-Muntenia (4.097 de unitati). Alte zone in care numarul de imobile rezidentiale finalizate a fost relativ optim sunt constituite de Bucuresti-Ilfov (3.191), Sud-Est (2.984) si Centru (2.409), cele mai putine locuinte fiind construite in vestul tarii (2.227 de unitati) si in Sud-Vest Oltenia (2.188). Comparativ cu intervalul similar al anului anterior, distributia in profil regional, stabilita pe plan national, subliniaza o tendinta de scadere a numarului locuintelor terminate pe total cu 2.430 de unitati, cele mai semnificative deprecieri avand loc in urmatoarele regiuni de dezvoltare, astfel: Nord-Est (-966 unitati), Centru (-827 de locuinte), Sud-Est (-412 unitati), Nord-Vest (-290 locuinte), Bucuresti-Ilfov (-226 unitati), Sud-Muntenia (-71 locuinte) si Vest (-50 unitati). Singura regiune de dezvoltare mai dinamica, in care s-a inregistrat o crestere, a fost constituita de Sud-Vest Oltenia (+412 locuinte). Pe medii de rezidenta, in trimestrul al treilea din 2012, cele mai multe locuinte au fost construite in mediul rural, respectiv 60%, fata de 54,9% in acelasi mediu, in trimestrul similar din 2011. Repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de iulie-septembrie 2011, in perioada similara si actuala de raportare a scazut numarul locuintelor realizate din fonduri private, cu 744 de unitati, iar la cele construite din fonduri publice s-a remarcat o crestere cu 54 de locuinte. Distributia in profil regional subliniaza o scadere a numarului locuintelor terminate pe total cu 690 de locuinte, diminuare reflectata in majoritatea regiunilor de dezvoltare, astfel: Nord-Est (-456 de locuinte), Centru (-342 de unitati), Sud-Est (-265 locuinte), Vest (-70 de unitati) si Sud-Muntenia (-63 de locuinte). In schimb, numarul locuintelor definitivate a crescut in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+351 de locuinte), Bucuresti-Ilfov (+80 de unitati) si Nord-Vest (+75 de locuinte)", se arata intr-un comunicat al INS. Practic, in perioada de raportare, constituita de ianuarie-septembrie 2012, s-a observat o usoara modificare in ceea ce priveste modul de finantare a imobilelor rezidentiale, pe fondul unei scaderi mult mai putin accentuate a numarului de locuinte dezvoltate din fonduri bugetare. Astfel, se poate observa ca, de fapt, acestea si-au majorat ponderea, de la 4,2% in primele trei trimestre din 2011 la 4,3%. Practic, la fel ca si anul trecut, efortul investitional al dezvoltatorilor privati (institutionali sau persoane fizice) ramane si in continuare preponderent, desi cota respectiva a regresat de la 95,8% in ianuarie-septembrie 2011 la 95,7% in aceeasi perioada a anului curent.
***
In acceptiunea INS, locuinta (apartamentul) reprezinta constructia, formata din una sau mai multe camere de locuit, situata la acelasi nivel al cladirii sau la niveluri diferite, prevazuta in general cu dependinte (bucatarie, baie, etc.) sau alte spatii de deservire, independenta din punct de vedere functional, avand intrare separata din casa scarii, curte sau strada si care a fost construita, transformata sau amenajata in scopul de a fi folosita, in principiu, de o singura gospodarie. Sunt considerate locuinte terminate acelea care nu au existat anterior si ale caror elemente, inclusiv fundatia s-au construit pentru prima data, la care s-au finalizat toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica si care au fost receptionate de beneficiari. Cercetarea statistica este considerata exhaustiva, deoarece nomenclatorul care sta la baza raportarii este format din toti operatorii economici, inclusiv unitatile specializate in contractarea, construirea si vanzarea locuintelor catre populatie, unitatile administratiei publice care au finantat constructiile de locuinte din surse proprii sau atrase, organizatiile obstesti, precum si consiliile locale (municipale, orasenesti, comunale) care urmaresc si locuintele terminate executate de populatie in regie proprie. Totodata, potrivit INS, locuintele terminate din fonduri publice le cuprind pe cele finantate de la bugetul de stat si din bugetele locale, iar cele definitivate din fonduri private includ unitatile finantate din surse proprii ale operatorilor economici, precum si pe cele terminate din resursele financiare ale populatiei. Informatii suplimentare, la www.insse.ro