Prin intermediul noului raport Policy News (editia a patra din noiembrie 2012), Institutul pentru Politici Publice Bucuresti analizeaza problemele sistemice ale esecului managementului fondurilor structurale in Romania si solicita factorilor politici de decizie sa explice public care sunt prioritatile/ proiectele si domeniile pentru care Romania solicita o alocare financiara mai consistenta in intervalul 2014 - 2020 decat cea aferenta perioadei actuale. Inca din preambulul documentului, se precizeaza ca, "in sinteza, recenta disputa intre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu cu privire la pozitia Romaniei in negocierile de la Consiliul European din 22 – 23 noiembrie a.c., legate de alocarea financiara pe care o va primi Romania in exercitiul financiar urmator 2014-2020, scapa din vedere faptul ca:
- tara noastra nu poate dovedi, pe baza actualului exercitiu financiar, ca are capacitatea institutionala sa gestioneze sume mult mai mari de bani, asa cum se arata in raportul Policy News;
- Romania, prinsa intre prevederile acordului cu FMI, nu are capacitatea sa schimbe regulile pentru a creste rata de absorbtie prin rambursarea cheltuielilor proiectelor europene mai intai din bugetul national, banii urmand a fi recuperati din sumele alocate de Comisie;
- dupa 5 ani de bani europeni cheltuiti in Romania in actualul exercitiu financiar, Romania poate cu greu da exemple de proiecte de anvergura cu finantare europeana care au schimbat cursul dezvoltarii tarii, cu atat mai putin fiind credibila ca poate genera, in situatia politica actuala, noi proiecte de amploare pentru modernizare din resursele exercitiului financiar urmator".
Oficialii IPP atrag atentia ca, "anticipand critici publice ale acelorasi care considera ca mentinerea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) inseamna tradarea intereselor nationale, IPP se pronunta public pentru estimarea corecta, realista a capacitatii Romaniei de a absorbi eficient si durabil fondurile europene din viitorul exercitiu financiar. Experienta actualului exercitiu financiar, pe care studiul Policy News o rezuma in cele mai relevante aspecte, ne indreptateste sa cerem public autoritatilor statului roman, presedintelui Traian Basescu, premierului Victor Ponta si ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban (care si-a asumat acest portofoliu din care decurg anumite obligatii), sa explice public care sunt prioritatile/proiectele si domeniile pentru care Romania solicita, cu atata vehementa, o alocare financiara mai consistenta in 2014-2020 decat cea aferenta perioadei actualului ciclu financiar? Nu suma de bani in sine este, in ultima instanta, cea mai importanta, ci rezultatele sustenabile pe care proiectele atrase ar trebui sa le produca, respectiv cresterea economica, un apel pe care IPP l-a facut public in mod constant in ultimii doi ani. In Romania nu se discuta despre asemenea proiecte mari de dezvoltare, proiecte integrate cu impact national, tara noastra fiind incapabila sa faca dovada unui plan de dezvoltare pe termen mediu si lung, care sa armonizeze prioritatile nationale cu obiectivele majore de convergenta ale politicilor europene. Modelul nostru de management institutional si-a dovedit limitele, fondurile europene nefacand decat sa mareasca inutil (prin comparatie cu rezultatele palpabile) aparatul de stat, in timp ce firme de consultanta dezvoltasera scheme eficiente de absorbit bani cu sprijin din interior, inclusiv din mediul politic".
***
Institutul pentru Politici Publice (IPP) Bucuresti este o organizatie neguvernamentala care militeaza pentru cresterea calitatii proceselor de elaborare a politicilor publice in Romania. Desfasurand activitati de cercetare, de advocacy si de promovare in domenii precum: reforma administratiei publice, transparenta institutiilor, integritatea alesilor si a functionarilor, IPP este una dintre cele mai obiective, dar si incisive organizatii din Romania, fiind recunoscuta ca o autoritate in domeniile sale de excelenta, se arata pe website-ul institutiei. Alaturi de departamentele de cercetare in domeniile sale de referinta, in cadrul institutului s-au dezvoltat, pornind de la expertiza interna, doua divizii specializate care ofera astazi servicii de inalta calitate beneficiarilor si clientilor din sectorul public (autoritati publice centrale si locale - ministere, primarii, consilii judetene), dar si privat (camere de comert, companii, organizatii interne si internationale), sustin oficialii ONG-ului. Declarata ca fiind reprezentanta a societatii civile, institutia a luat de-a lungul timpului pozitie impotriva uneia sau alteia dintre cele doua coalitii politice (sau partide) majore din tara noastra, solicitand, de pilda, pe fondul accentuarii protestelor sociale din ianuarie 2012, depunerea mandatului Guvernului Boc si organizarea de alegeri anticipate, iar ulterior denuntand atitudinea de a descuraja votantii sa participe la referendumul pentru suspendarea presedintelui Romaniei, dupa ce initial se pronuntase public impotriva planului USL privind initierea procesului de suspendare din functie a sefului statului. De asemenea, a criticat modificarile aduse de actualul Executiv la Legea achizitiilor publice si s-a remarcat cu precadere in contextul alegerilor prezidentiale din 2009, atunci cand principalele dezbateri electorale s-au desfasurat sub patronajul sau. In serii succesive, IPP a prezentat statistici ale prezentei deputatilor si senatorilor la lucrarile Parlamentului, identificandu-i pe absenteisti, a intocmit liste cu cei mai (in)activi parlamentari si a expus publicului detalii despre cele mai eficiente partide din legislativ. Pornind de la rezultatele acestor rapoarte, precum si de la pozitiile publice pe care reprezentantii IPP le-au avut de-a lungul timpului, organizatia a fost acuzata de partizanat politic, mai ales in favoarea PD-L. Pentru a descarca raportul IPP, click aici! Informatii suplimentare, la www.ipp.ro