Schimburile comerciale dintre Italia si Romania inregistrate in primele trei luni din 2015 au cumulat circa 3,33 miliarde euro, in crestere cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor Agentiei Italiene de Comert Exterior (ICE). Romania a exportat, astfel, in intervalul analizat, bunuri in valoare de 1,7 miliarde euro, cu 17,5% mai mult decat in perioada ianuarie-martie 2014, in timp ce importurile din Italia au atins 1,62 miliarde euro, in crestere cu 7,9% fata de primul trimestru din 2014. Bilantul comercial romano-italian a inregistrat, astfel, un rezultat pozitiv, in valoare de 97,5 milioane de euro. In primul trimestru din 2015, Italia se mentine pe pozitia secunda, dupa Germania, atat in clasificarea tarilor furnizoare cat si in cea a pietelor exporturilor romanesti, cu o cota de 11,8 din totalul schimburilor Romaniei (12,8% din totalul exporturilor si 11% din totalul importurilor). Valoarea anuala a schimburilor comerciale bilaterale se situeaza la circa 12 miliarde euro.
Materialele de constructii de provenienta italiana sunt apreciate pe piata romaneasca si reprezinta peste 13% din totalul importurilor materialelor de constructii din UE. Prezenta italiana este semnificativa si in sectorul utilajelor folosite in productia materialelor (utilaje de fabricatie a caramizilor, gresiei etc.). Totusi, piata concurentiala din Romania permite in mod constant accesul unor noi competitori, precum China, care si-a adjudecat, in 2013, mai mult de 36% din piata granitului sau Turcia, care detine 26,7% din piata marmurei si travertinului.
Companiile italiene vor sa exploateze potentialul pietei locale de infrastructura
Una din cele mai mari oportunitati de pe piata locala pentru mediul de afaceri italian o reprezinta proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere. In prezent, in Romania se afla in curs de executie 245 km de autostrazi, in timp ce 912 km de drumuri nationale sunt in faza de modernizare/ reconstructie. La finele anului 2016, vor fi terminati alti 245 km de autostrazi si 895 km de drumuri nationale. Versiunea actualizata a Master Planului General de Transport (MPGT), care identifica prioritatile din acest sector pana in anul 2030, prevede realizarea a peste 1.300 km de autostrazi, in valoare de 13,74 miliarde euro, a 1.825 km de drumuri expres (evaluate la circa 10 miliarde euro), a 3.079 km de drumuri intraregionale (1,8 miliarde euro), a 343 km de drumuri transeuropene (190,5 milioane de euro) si a 175,8 km de sosele de centura (460,8 milioane de euro). Documentul prevede, de asemenea, investitii pentru modernizarea si dezvoltarea transportului naval, porturilor si a cailor de navigatie fluviale si maritime (Portul Constanta - 865,3 milioane de euro; Portul Galati - 110,7 milioane de euro si Drobeta Turnu Severin - 20,2 milioane de euro), constructia a 10 terminale multimodale, precum si dezvoltarea zonelor aeroportuare (Aeroportul Henri Coanda Bucuresti - 668,9 milioane de euro, precum si cele din Timisoara - 111,5 milioane de euro, Cluj-Napoca - 131 milioane de euro si Iasi - 93,5 milioane de euro) si a zonelor feroviare. Sunt, totodata, planificate, proiecte multimodale in valoare totala de circa 281 milioane de euro. Pentru sectorul feroviar, Master Planul final prevede investitii pentru reabilitarea unor linii de cale ferata (ce vor face posibila circulatia pe 2.883 km) in valoare de 10,7 miliarde euro, modernizarea coridoarelor feroviare cu potential de dezvoltare economica, electrificarea tuturor sectoarelor retelei TEN-T Core si dezvoltarea sectoarelor feroviare de mare viteza (1.001 km) in valoare de 274,1 milioane de euro. Valoarea totala a proiectelor prevazute in Master Plan este de 45,5 miliarde euro.