CNSP ajusteaza negativ evolutia pietei de constructii: +5,7% in 2022 si 8,4% in 2023

Sectorul constructiilor ar putea inregistra o crestere de 5,7% in acest an, urmata de o evolutie de +8,4% in 2023, potrivit celei mai recente proiectii publicate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) - Prognoza de primavara 2022. Institutia a revizuit in sens negativ predictiile anterioare, din luna februarie 2022, cand estima evolutii record de +9,6% in 2022, respectiv +11% in 2023. Preturile din constructii ar urma sa creasca, in acest an, cu 14,3% (fata de +7,9% conform prognozei din februarie), evolutia acestora in ritm anual urmand a se atenua in a doua parte a anului, ca urmare a unui efect de baza.

Noile estimari au fost elaborate in contextul in care CNSP a revizuit in scadere si evolutia economica a Romaniei, PIB fiind proiectat a creste, in acest an, cu 2,9% (fata de +4,3% cat era prevazut in februarie). Evolutiile e indicatorilor macroeconomici au fost reevaluate in contextul conflictului declansat intre Rusia si Ucraina si a sanctiunilor internationale impuse.

"Efectele crizei energetice si ale perturbarilor in lanturile de aprovizionare, manifestate inca din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate in actualul scenariu, luandu-se suplimentar in calcul si recentele majorari ale cotatiilor internationale pentru produsele energetice, cat si a celor agroalimentare, precum si necesitatea suplimentarii deficitului de resurse energetice de provenienta ruseasca. Incetinirea activitatii economice la nivel european si mondial, conform estimarilor institutiilor internationale, induc totodata o decelerare a dinamicii economiei nationale:

• Pentru principalele tari partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat in jos dinamica cresterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale;

• Conflictul Rusia-Ucraina a determinat o inrautatire a indicatorilor comerciali in contextul dependentei ridicate de gazul rusesc;

• Aparitia unui nou val pandemic in China va accentua blocajele in lanturile de aprovizionare, afectand in principal industria auto", se precizeaza in prognoza actualizata.

Ca factor pozitiv, CNSP mentioneaza atenuarea socului pandemic, ceea ce a dus la renuntarea la restrictii incepand cu luna martie si la o crestere a mobilitatii populatiei. In acest context, este de asteptat continuarea recuperarii de activitate in sectoarele cele mai afectate in perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se mentine, insa, riscul aparitiei, in sezonul rece, a unui nou val pandemic sau a unor mutatii ale virusului.

Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual releva un impact asteptat a se manifesta atat asupra puterii de cumparare la nivelul populatiei, cat si asupra procesului investitional si al activitatii agentilor economici.

Suprapunerea socurilor (contextul geopolitic, majorarile succesive ale preturilor la energie si alterarea lanturilor globale de aprovizionare) accentueaza riscurile si incertitudinile asupra economiei, afectand totodata asteptarile pe termen scurt si comportamentul mediului de afaceri, mai noteaza analistii CNSP.

 

Piata locala a constructiilor a inregistrat o scadere de 1,7% in 2021, comparativ cu nivelul din 2020, cand a avut o crestere-record a ultimilor ani (+9,3%). Pentru anul in curs, prognoza actualizata prevede o crestere de +5,7%, ce va fi urmata de o majorare de +8,4% in 2023, +9,2% in 2024 si +7,5% in 2025. In medie, sectorul va inregistra o crestere medie anuala de +7,7% in intervalul 2022-2025. Activitatea din domeniu se va situa peste nivelurile din celelalte sectoare contribuitoare la PIB, precum industria (crestere medie anuala de +3,7%), agricultura (+2,35%, evolutie medie) sau serviciile (+4%, medie in 2022-2025).

Evolutia semnificativa a sectorului de constructii este prognozata pe baza investitiilor din PNRR, dar si de masurile guvernamentale anuntate in directia majorarii investitiilor.

In termeni valorici, la finalul anului 2021 piata de constructii inregistra, potrivit CNSP, o valoare adaugata bruta (VAB) la preturi curente de 77,4 miliarde lei (aproximativ 15,6 miliarde euro). Productia din domeniu a fost evaluata la 211,4 miliarde lei, iar consumul intermediar, la 134 miliarde lei.

In 2022, productia din constructii ar urma sa ajunga la 257,1 miliarde lei preturi curente, din care 166 miliarde lei reprezinta consumul intermediar si 91,1 miliarde lei, valoarea adaugata bruta. Productia din constructii ar urma sa se majoreze si in anii urmatori, in 2025 prognoza indicand o valoare de 379 miliarde lei preturi curente, un consum intermediar de 246,2 miliarde lei, respectiv o valoare adaugata bruta de 132,8 miliarde lei (nivel dublu fata de cel inregistrat in 2021).

In 2021, contributia sectorului de constructii la cresterea reala a PIB a fost negativa (-0,1%), dar aceasta ar urma sa creasca, anual, in urmatorii patru ani, la 0,4% in 2022, 0,6% in 2023, 0,7% in 2024 si 0,6% in 2025.

In 2021, sectorul de constructii a avut o pondere de 6,6% in PIB, aceasta urmand sa se majoreze, anual, la 6,9% in 2022, 7,2% in 2023, 7,6% in 2024, respectiv la 7,8% in 2025.

 

Prognoza de primavara a CNSP indica o crestere bruta de 6,4% a volumului lucrarilor de constructii in 2022, dinamica fiind estimata sa se accentueze in 2023, cand ar putea fi inregistrata o majorare de 8,4%, dar si in anii urmatori: +9,2% in 2024 si +7,5% in 2025.

Pe elemente de structura, productia din constructii va inregistra, in 2022 o crestere de 4,1% la constructiile noi, de +15,6% la lucrarile de reparatii capitale si de +9,9% la cele de intretinere si reparatii curente. Pentru 2023, estimarile indica majorari pe toate segmentele, respectiv +9,2% la constructiile noi, +6,1% la lucrarile de reparatii capitale si +7,2% la cele de intretinere si reparatii curente.

 

 

Pe tipuri de constructii, prognoza indica, pentru 2022, o crestere de 8% pe componenta de cladiri (+7,4% la imobilele rezidentiale, +8,6% la cele nerezidentiale) si o evolutie de +4,6% a constructiilor ingineresti, ce includ si lucrarile de infrastructura publica. In 2023, constructiile de cladiri sunt estimate sa creasca cu 6,6% (+7% rezidentiale si +6,2% nerezidentiale), in timp ce constructiile ingineresti ar urma sa creasca cu 10,6%.

 

 

Preturile din constructii ar urma sa inregistreze o crestere semnificativa in acest an, +14,3% (fata de +7,9% cat se prevedea in prognoza de iarna). Aceste evolutii vin dupa un plus de 12,1% in 2021 (date provizorii). Indicele costului in constructii isi va continua ascensiunea si in anul curent, asadar, peste estimarile anterioare, inregistrand o dinamica de doua cifre. Potrivit estimarilor CNSP, evolutia acestora in ritm anual se va atenua in a doua parte a anului ca urmare a unui efect de baza.

Conform prognozei de primavara, costurile din constructii ar urma sa creasca, moderat, si in anii urmatori, cu +7,3% in 2023, +4,6% in 2024 si +3,3% in 2025.

 

Conform prognozei de primavara, Romania va inregistra o crestere economica reala de 2,9% in 2022, urmand a ajunge la 1.327,9 miliarde lei la finalul acestui an. In 2022, sectorul de constructii ar urma sa inregistreze o valoare adaugata bruta de +5,7%, un nivel mult peste cel din 2021 (-0,4%), dar si peste celelalte sectoare ale economiei. VAB in industrie, agricultura si servicii vor inregistra, in acest an, valori de +1,5%, -0,4%, respectiv +3,4%. Pentru 2023 estimarile indica o crestere economica de +4,4%, la 1.460,7 miliarde lei, cu contributii VAB pozitive pe toate sectoarele: industrie (4,4%), agricultura (5,1%), constructii (8,4%) si servicii (+3,9%).

Evolutia PIB va continua si in anii urmatori, proiectiile indicand cresteri de 4,8% in 2024, la 1.581,8 miliarde lei, respectiv de +4,5% in 2025, pana la 1.700,3 miliarde lei.

Datele actualizate CNSP indica o crestere de 3,1% a consumului privat in 2022, pe fondul presiunii inflationiste (dupa +7,9% in 2021), dar dinamica acestui indicator ar urma sa creasca in anii urmatori (+4,5% in 2023, +4,7% in 2024 si +4,5% in 2025), in timp ce consumul guvernamental este estimat sa se majoreze cu 1,3% in acest an si cu +1,7% in 2023, +2,8% in 2024 si +2,4% in 2025.

In 2022, exporturile vor cumula 85,87 miliarde euro si importurile 114,64 miliarde euro, rezultand un sold negativ, de -28,76 miliarde euro, al balantei comerciale. Acesta ar urma sa se adanceasca in 2023, la -31,62 miliarde euro, estimarile pentru anul viitor indicand exporturi de 92,5 miliarde euro si importuri de 124,12 miliarde euro. Tendinta de accentuare a deficitului comercial se va mentine si in anii urmatori, urmand a ajunge, in 2025, la peste -36 miliarde euro, cu exporturi estimate la 106,6 miliarde euro si importuri ce se vor apropia de 140 miliarde euro.

In ceea ce priveste cursul de schimb mediu, acesta va creste de la 4,92 lei/ euro in 2021 la 4,97 lei/ euro in 2022. Pragul de 5 lei/ euro ar urma sa fie depasit in 2023 (5,03 lei/ euro) si sa creasca si in anii urmatori, la 5,08 lei/ euro in 2024, respectiv la 5,13 lei/ euro in 2025.

Estimarile privind rata somajului arata 2,5% la finele acestui an, respectiv 2,4% la sfarsitul lui 2023, cu perspective sa scada, anual, pana la 2,2% in 2025. In 2021, rata somajului a fost de 2,7%.

Castigul salarial mediu net lunar isi va mentine trendul de crestere, de la 3.448 lei/ luna in 2021, la 3.822 lei/ luna in 2022, cu perspective de majorare si pe termen mediu, la 4.176 lei/ luna in 2023, 4.507 lei/ luna in 2024 si la 4.837 lei/ luna in 2025.

Previziunile in ceea ce priveste castigurile salariale sunt in concordanta cu indicatorii privind evolutia activitatii economice si a numarului de salariati, luand in considerare climatul economic volatil, precum si incertitudinile generate de contextul geo-politic actual. Pentru anul 2022, castigul salarial mediu brut este estimat sa creasca cu 9,7%, pana la un nivel de 6.120 lei.

 

Nivelul estimat al cresterii preturilor este usor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% fata de 9,5% pentru sfarsitul anului si 10,1% fata de 9,9% ca medie anuala. In estimarile realizate, efectele favorabile in evolutia preturilor din sectorul energetic determinate de implementarea si prelungirea pentru 1 an a schemelor de compensare si plafonare au fost contrabalansate de o crestere mai accentuata a preturilor pentru combustibili si produse alimentare. Masurile guvernamentale de sprijin pentru populatia vulnerabila luate recent, dar si masurile privind majorarea salariului minim in agricultura si industria alimentara, vor determina mentinerea dinamicii puterii de cumparare la valori pozitive (circa +0,7%), in conditiile unei inflatii medii anuale ridicate (+10,1%).

Indicii preturilor produselor industriale, precum si ai costului in constructii, isi vor continua ascensiunea si in anul curent, peste estimarile anterioare, inregistrand dinamici de doua cifre, evolutia acestora in ritm anual urmand a se atenua in a doua parte a anului ca urmare a unui efect de baza.

***

Prognozele au o valabilitate limitata in timp, urmand a suporta corectii in functie de amplitudinea si durata manifestarii socurilor. Pentru a consulta varianta integrala a prognozei actualizate, click aici!