RO EN
Coșul este gol

CES: Marile evenimente ale anului 2024, cu impact in mediul de afaceri

Efectele recentului pachet de modificari fiscale, aderarea partiala a Romaniei la spatiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea institutiilor publice sau o potentiala noua legislatie anticoruptie sunt doar cateva dintre cele mai importante evenimente care marcheaza major anul 2024 si care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar si asupra societatii romanesti, conform unei analize  Bucharest Center For Economy & Society (CES Bucharest).  
Dupa peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai asteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea Romaniei la spatiul Schengen, asteptata in luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spatiu de libera circulatie din lume, din care fac parte 27 de tari europene, facilitand libera circulatie a peste 420 de milioane de persoane[ Camera Deputatilor, (2022) Participarea Romaniei La Spatiul Schengen, pg. 4/26]. Momentan, Romania si Bulgaria vor fi acceptate in spatiul european fara frontiere doar partial: pe cale maritima si aeriana, incepand din data de 31 martie, conform datelor publice[ Ministerul Afacerilor Externe – Adoptarea Deciziei Consiliului UE privind aplicarea acquis-ului Schengen in Romania si Bulgaria].
Aderarea la spatiul Schengen, chiar si in forma partiala, aduce oportunitati economice semnificative pentru Romania: va spori accesibilitatea si gradul de incredere al investitorilor straini, in acelasi timp eficientizand transportul marfurilor cu aeronave de tip cargo, in domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critica (militara), e-commerce s.a. De asemenea, Portul Constanta ar putea deveni principala poarta de acces, din estul Europei pentru marfurile Uniunii Europeane. Dupa declansarea conflictului din Ucraina, traficul de marfa de la malul marii este pe un trend ascendent, iar in anul 2023 s-a inregistrat o crestere de 22,5% fata de anul precedent[ Potrivit informatiilor communicate de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime (CNAPM)]. 
Intr-o rezolutie a Parlamentului European se arata ca tarile care nu fac parte din spatiul Schengen au costuri comerciale pentru marfuri crescute cu o rata cuprinsa intre 0,4 % si 0,9 % din valoarea comerciala la fiecare frontiera Schengen, in timp ce costurile aplicabile in cazul comertului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru intregul spatiu Schengen se ridica la sume cuprinse intre 6,5-13 miliarde EUR pe an[ Parlamentul European – Rezolutia Parlamentului European referitoare la aderarea la spatiul Schengen (2023/2668(RSP)), litera E].  
 
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului 
Anul acesta, in Romania vor avea loc patru tipuri de alegeri si este de asteptat ca acestea sa creeze un context de asteptare si de tensiune sociala, care se poate amplifica avand in vedere ca spatiul media va fi dominat de informatiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest. 
Desi alegerile europarlamentare in general nu au o miza majora pentru populatie, de data aceasta situatia este diferita, avand in vedere ca sunt primele alegeri dupa o perioada tensionata ce urmeaza pandemiei, conflictului din Ucraina si crizei economice. In urma acestora, pot avea loc reorganizari majore in spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.  
De asemenea, in contextul in care componenta de imagine a Romaniei joaca un rol esential la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputati care vor reprezenta Romania in Parlamentul European pentru urmatorii 5 ani.  
Acesta nu este doar un exercitiu democratic, ci si o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina directia economica a tarii. Stabilitatea politica si imaginea externa a Romaniei pot accelera investitiile straine, pentru a mentine trendul de dezvoltare si un mediu economic prosper in Romania. Repartizarea fondurilor europene si a stabilirii prioritatilor programelor de dezvoltare pot fi influentate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputatii sunt, de asemenea, cei care stabilesc directii pentru politicile monetare si fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental in mediul economic. 
Dupa alegerile europarlamentare este asteptata reluarea proiectului de reorganizare a institutiilor publice, ca masura care sa contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amanata pana in data de 1 iulie 2024, dupa alegeri. 
 
FMI recomanda noi modificari ale politicilor fiscale si bugetare pentru Romania
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniaza rezilienta economiei romanesti in ultimii  ani, in contextul socurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al cresterii preturilor la energie si alimente, previzionand o redresare modesta a cresterii, urmata de o revenire la ritmul sau potential pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substantiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibila incetinire a activitatii economice in Europa sau o incetinire globala abrupta. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra carora trebuie actionat cu atentie, subliniind de asemenea necesitatea predictibilitatii politicilor fiscale si de cheltuieli pentru consolidarea fiscala necesara.
Romania are potential semnificativ pentru a sustine cresterea veniturilor si convergenta in continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investitii in infrastructura fizica, precum si in oameni si educatie si intarirea eficientei statului, subliniaza raportul. 
Punerea in aplicare a recomandarilor FMI ar putea produce noi efecte in economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o crestere a costurilor fiscale pentru companii si, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privati, care se pot resimti ulterior asupra pietei muncii.
 
 
Mizele pentru business ale digitalizarii institutiilor 
Modernizarea si digitalizarea institutiilor a reprezentat una dintre cele mai importante prioritati ale Romaniei in ultimii ani. Intre proiectele anuntate inca din 2022 se numara implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care sa fie integrate si valorificate in termeni operationali si analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care isi propune sa atinga un nivel mai bun de gestionare a obligatiilor fiscale.  
Sistemul E-Factura, un jalon important in alinierea Romaniei la standardele de raportare fiscala la nivel european, a generat confuzie in prima luna de la implementare, autoritatile procedand deja la corecturi si actualizari ale sistemului. Ingrijorarile mediului de afaceri cu privire la buna functionare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limita privind impunerea de sanctiuni pentru agentii economici care nu se conformeaza noilor standard de raportare. Totodata, mediul de afaceri a manifestat ingrijorari cu privire la gestionarea si securitatea datelor. 
Implementarea fiecaruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din Romania. Pe de o parte, companiile ar trebui sa se astepte la o mai mare transparenta si la o mai buna colaborare cu autoritatile fiscale si in acelasi timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o crestere a costurilor de conformare pentru companii, dar si la migrarea unor agenti economici catre zonele gri ale economiei.
Romania are in derulare in prezent si un proiect de modernizare a sistemului vamal si implementarea vamii electronice. Astfel, potrivit anunturilor publice, birourile vamale de frontiera vor fi dotate in urmatorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finantare nerambursabila de 34 de milioane de euro si este de asteptat sa produca efecte in diminuarea economiei gri, care impacteaza in mod negativ Produsul Intern Brut, reprezinta o concurenta neloiala asupra mediului de business, traficul ilicit de marfuri reprezentand de asemenea un pericol pentru siguranta consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, Romania isi indeplineste, de asemenea, una dintre conditiile esentiale prin care poate fi acceptata si la nivel terestru in Schengen, prin sporirea sigurantei la granitele spatiului liber, mai ales in contextul unor crize majore, precum cea a migrantilor. 
 
Noi politici anticoruptie la nivelul UE s-ar putea transpune si in Romania
Comisia Europeana a publicat in luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative impotriva coruptiei la nivel national si UE. Aceste propuneri includ o noua directiva privind combaterea coruptiei, care ar trebui sa armonizeze cadrul legal actual al UE anticoruptie[  Comisia Europeana -  Anti-corruption: Stronger rules to fight corruption in the EU and worldwide - II. Stronger rules to fight corruption]. Propunerea de directiva se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea in Parlamentul European, aprobarea de catre Consiliu, pentru ca abia apoi sa se ajunga in etapa armonizarii legislatiei interne. 
Adoptarea unor noi masuri de prevenire a coruptiei, concomitent cu urmarirea penala a autorilor si reducerea fenomenului infractional al coruptiei ar putea genera o reducere a costurilor economice si sociale si va avea un impact pozitiv asupra economiei. In egala masura, mediul institutional ar putea intra intr-o noua etapa a transparentei in raport cu cetatenii si mediul privat, dar si a precautiei si responsabilitatii fata de propriile actiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
 
Noi surse de capital in economie
In curand, proiectul Neptun Deep, prin care Romania va deveni cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana, este asteptat sa intre in faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de executie aferente proiectului fiind deja atribuita contractorilor si furnizorilor, potrivit comunicarilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrasi si livrati in reteaua nationala in anul 2027, iar estimarile oficiale arata ca Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de munca.  
Avansarea santierelor pentru autostrazi ar putea sa genereze, de asemenea, fonduri suplimentare in economie. Aproape 200 de kilometri de autostrada ar putea intra in etapa de lucrari efective in 2024, intre care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucurestiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu in ultimul rand, cresterile salariale din invatamant din acest an si schimbarea incadrarii la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil in sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajati din sectorul educatiei avand acces la credite imobiliare bancare.   
 
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe langa impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea si un impact social semnificativ. Modernizarea institutiilor ar putea duce la o crestere a costurilor de conformare pentru companii, prin directionarea unor parti de activitate catre sectorul informal, ceea ce ar putea insemna o reducere a locurilor de munca fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile in lant la produse si servicii, din cauza inflatiei galopante pot produce efecte negative in puterea de cumparare a populatiei, cu efect in diminuarea consumului. 
Totodata, cele patru randuri de alegeri pot aduce o stare de tensiune sociala, amplificata de rezultatele succesive ale acestora si de dezbaterile din spatiul public, care se va descarca in rezultatele finale din urma alegerilor. 
Nu in ultimul rand, intregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educationala, avand in vedere ca celelalte prioritati majore ale anului vor ocupa in intregime spatiul public. Romania se afla printre ultimele locuri in randul tarilor din Uniunea Europeana la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului functional: peste 40% dintre tinerii cu varsta de 15 ani[ Comisia Europeana – Education and Training Monitor 2022 - Romania.
Romania are la dispozitie peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de invatamant, insa gradul de absorbtie al acestora va fi vizibil la final de an, precum si daca au avut loc modificari de perceptie in randul actorilor publici privind faptul ca o economie competitiva, performanta, inseamna in primul rand o tara educata.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter