BNR a majorat dobanda-cheie la 7%/an; rata anuala a inflatiei se afla in scadere

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a majoreaza rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, incepand cu data de 11 ianuarie 2023. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Conform Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat, dupa ce in octombrie a scazut la 15,32%, de la 15,88% in septembrie. Cresterea a fost determinata si in acest interval mai cu seama de majorarea preturilor alimentelor, incluzand categoria LFO, dar si de scumpirea mai pronuntata a marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata. Impactul lor a fost contrabalansat totusi consistent de scaderea dinamicii pretului la combustibili, pe fondul trendului descendent al cotatiei petrolului, precum si al plafonarii pretului lemnelor de foc.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat usor ascensiunea in primele doua luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, marindu-se de la 11,9% in septembrie la 14,0% in luna noiembrie 2022, ca urmare a cresterilor cvasi-generalizate de preturi consemnate pe cele trei segmente ale inflatiei de baza. Evolutia inflatiei CORE2 ajustat continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie. Acestea au fost potentate si in acest interval de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in luna noiembrie 2022 la 14,6%, de la 13,4% in septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in noiembrie la 13,1% si la 11,4%, de la 11,8%, respectiv 10,2% in septembrie 2022, ramanand insa la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

 

Activitatea economica a crescut in trimestrul III 2022 cu 1,3% fata de precedentele trei luni, la fel ca in trimestrul II, depasind astfel semnificativ previziunile, evolutie ce face probabila o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar asteptarilor. In schimb, fata de aceeasi perioada a anului anterior, cresterea PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III 2022 - la 4,0% de la 5,1% in trimestrul II -, ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica.

Cresterea economica a fost sustinuta, de aceasta data, in principal de formarea bruta de capital fix si doar in secundar de consumul gospodariilor populatiei, in timp ce evolutia exportului net a redevenit puternic contractionista, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri si servicii.

BNR noteaza ca, pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu perioada similara a anului anterior, in pofida restrangerii decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a dublat dinamica anuala.

Cele mai recente date si analize indica o incetinire semnificativa a cresterii economiei in trimestrul IV 2022 fata de intervalul precedent, sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate, implicand o crestere totusi robusta a PIB fata de aceeasi perioada a anului 2021, pe fondul unui efect de baza.

Relevante din aceasta perspectiva sunt cresterile de dinamica anuala consemnate in octombrie de vanzarile cu amanuntul si de cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei. In acelasi timp, volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat puternic cresterea in prima luna din trimestrul IV 2022, iar productia industriala a continuat sa-si atenueze contractia in termeni anuali. Exporturile si-au redus insa considerabil variatia anuala si mult mai pronuntat decat importurile de bunuri si servicii, inclusiv in contextul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, cu consecinta accelerarii cresterii in termeni anuali a deficitului comercial si a celui de cont curent.

 

Efectivul salariatilor din economie a consemnat noi cresteri in septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata somajului BIM s-a marit foarte usor in octombrie-noiembrie, dupa scaderea ei pana la 5,4% in trimestrul III. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou in decembrie 2022, dupa o redresare vizibila in precedentele doua luni, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a stagnat in trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins in intervalul anterior.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au consemnat ajustari descendente graduale in noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorarii conditiilor lichiditatii, iar randamentele titlurilor de stat si-au accentuat descresterea, inclusiv sub influenta imbunatatirii sentimentului pietei financiare internationale si a perceptiei asupra riscului asociat pietelor financiare din regiune. Rata medie a dobanzii la creditele noi, precum si cea aferenta depozitelor noi la termen ale populatiei au continuat insa sa creasca in lunile octombrie si noiembrie 2022.

In aceasta conjunctura, reflectand si o crestere a atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat o tendinta de apreciere fata de euro si in ultimele doua luni ale anului 2022. Totodata, in raport cu dolarul SUA, moneda nationala s-a intarit semnificativ, ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat descresterea in primele doua luni ale trimestrului IV 2022, ajungand la 13,2% in noiembrie (16,0% in septembrie), ca urmare a decelerarii cresterii componentei in lei, contrabalansata totusi usor de prelungirea ascensiunii dinamicii inalte a creditului in valuta. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca lent, pana la 69,4% in noiembrie, de la 70,6% in septembrie 2022.

 

Rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023 in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, din noiembrie 2022, dar va cobori semnificativ mai alert ulterior, ajungand la nivelul de o cifra inca din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie pana la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora incepand cu 1 ianuarie 2023. In perspectiva apropiata, determinantii principali ai descresterii dinamicii anuale a inflatiei vor fi insa efectele de baza dezinflationiste asociate cresterilor ample consemnate anterior de preturile energiei si combustibililor, precum si trendul descendent relativ mai accentuat al cotatiei petrolului din ultimele luni.

Potrivit BNR, balanta riscurilor induse de socurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflatiei este relativ echilibrata, date fiind evolutiile recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si cele ale determinantilor majori ai acestora.

Razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua insa sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

BNR mentioneaza ca incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala ce ramane dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Potrivit bancii centrale, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.