RO EN
Coșul este gol

URBANIZAREA, in contextul manifestariii efectelor a patru tendinte majore

Pe plan global, expansiunea urbana are loc intr-un ritm fara precedent, astfel incat, potrivit unor date puse la dispozitie de ONU, actualmente, 55% din populatia intregii lumi locuieste in mediul urban, iar pana in anul 2050, aceasta cota va fi de 68%, ceea ce inseamna ca alte 2,5 miliarde persoane se vor adauga celor existente in prezent, in orase. De exemplu, doar orasele din China vor gazdui, in acel moment, aproape 900 de milioane de persoane, ceea ce va grabi procesul de transformare urbana.
Desi orasele par a fi intr-o stare de expansiune continua, cresterea populatiei se manifesta in cicluri, iar inovatia se adreseaza, in principiu, provocarilor induse de majorarea numarului de locuitori din mediul urban. De exemplu, in secolul al XX-lea, inventarea automobilului a rezolvat anumite dificultati legate de scurtarea timpului de parcurgere a unor distante din ce in ce mai mari, pe masura extinderii spatiului construit in mediul urban. Actualmente, desi edilii se concentreaza de obicei pe identificarea unor solutii de fluidizare a traficului si de adapostire a autovehiculelor, in detrimentul solutiilor de locuire, stilul de viata sedentar prolifereaza, devenind comun si contribuind la aparitia problemelor de sanatate. Acestea sunt doar cateva din concluziile unui raport cu privire la problematica urbanizarii, in cadrul caruia s-au identificat patru tendinte de baza, elaborat de o echipa de analisti ai firmei de consultanta McKinsey & Company.
In consecinta, potrivit autorilor cercetarii (Joe Frem, Vineet Rajadhyaksha si Jonathan Woetzel), in prezent, exista o serie de aspecte noi si complexe ale mediului urban, iar orasele de azi reprezinta polul celei mai mari transformari economice globale. De vreme ce guvernele statelor din intreaga lume sunt responsabile pentru asigurarea viitorului oraselor, autoritatile trebuie sa ia in considerare ca talentul, tehnologia, conditiile climatice si globalizarea sunt cele patru tendinte-cheie care vor modela contextul urban. De asemenea, masura succesului va fi data de bunastarea cetatenilor, iar autoritatile locale si populatia trebuie sa colaboreze pentru a contura cele mai bune initiative de transformare a mediului urban.
Competitia pentru talente
In viziunea autorilor, prima tendinta - competitia pentru talente in aria urbana - are legatura cu schimbarile dramatice ale dinamicii populatiei. „Intre anii 2000 si 2012, cresterea demografica a reprezentat factorul-cheie al urbanizarii. Aproape 60% din cresterea PIB in orasele mari s-a bazat pe expansiunea numarului de locuitori, in timp ce 40% a revenit cresterii venitului pe locuitor si, implicit, a puterii de cumparare. Actualmente, se resimt deja efectele unei schimbari demografice duble: in primul rand, rata migrarii spre mediul urban s-a redus in multe regiuni ale globului, iar in al doilea rand, cresterea populatiei pe plan mondial se pondereaza, ca urmare a ratelor negative de fertilitate si imbatranirii populatiei. Pana in anul 2025, mai mult de 60% din populatia oraselor aflate in statele dezvoltate ale lumii si in tarile in curs de dezvoltare, respectiv 47% din populatia urbana din restul tarilor de pe mapamond va avea mai putini adulti tineri ca in prezent. Potrivit altui studiu al McKinsey & Company, ce a analizat mai mult de 1.500 de orase situate in tarile dezvoltate si in cele cu economii emergente, varsta medie a rezidentilor fluctueaza de la 23 de ani in Shillong - India la 48 de ani in Punta Gorda - Florida (SUA)”, avertizeaza autorii raportului. De vreme ce numarul adultilor tineri se diminueaza, competitia pentru talente devine inevitabila si, pentru ca mediul urban trebuie sa atraga afaceri care sa determine cresterea numarului de locuri de munca, este necesara crearea unui mediu construit vibrant si confortabil, pentru a atrage persoanele cu abilitati de mare calibru.
Expansiunea lumii conectate
In ultimele doua decenii, fenomenul migratiei a facut ca granitele geografice sa se dilueze, determinand si modificari ale mentalitatii. In timp ce multe orase au devenit deja cosmopolite, altele dezvolta activ strategii si fac investitii in infrastructura pentru a atrage strainii. Dubai este actualmente cel mai cosmopolit oras din lume, pentru ca rezidentii nascuti in afara Emiratelor Arabe Unite reprezinta 83% din populatie. Acestia provin din peste 200 de tari ale lumii si vorbesc mai mult de 140 de limbi diferite. Dupa Dubai, urmeaza capitala Belgiei - Bruxelles - cu o populatie straina in proportie de 62%; locuitorii respectivi provin din 140 de tari si vorbesc 86 de limbi diferite. Disparitia barierelor nationale are consecinte economice importante, McKinsey estimand ca fluxurile globale (de bunuri, servicii, mijloace fixe si populatie) contribuie cu sume anuale cuprinse intre 250 miliarde USD si 450 miliarde USD la PIB global, ceea ce inseamna cote de la 15% la 25% din veniturile totale mondiale. Prin faptul ca sunt mai conectate, economiile din statele dezvoltate au cu 40% mai multe beneficii decat cele din tarile emergente. Indexul conectivitatii, stabilit de McKinsey Global Institute, clasifica tarile in functie de intensitatea si cota globala a fluxurilor totale de bunuri, servicii, finante etc., respectiv in functie de accesul la date si la comunicatii. Germania ocupa prima pozitie a topului mondial al lumii conectate, Hong Kong se afla pe locul al doilea, iar SUA pe cel de-al treilea. Rate mari de crestere a acestui index se remarca in Brazilia, China, India, Maroc si Arabia Saudita, iar cresterea parametrului de cunoastere intensiva are o legatura stransa cu digitalizarea, ce va fi predominanta in mediul de afaceri.
Efectele noii epoci bazate pe antropocentrism
Cand vine vorba de resurse, dupa cum arata autorii studiului, dezvoltarea urbana a dus la cresterea semnificativa a riscului degradarii calitatii vietii in marile orase din intreaga lume. Cercetarea McKinsey, care a luat in considerare peste 2.600 de localitati urbane globale, atesta ca multe dintre acestea sunt vulnerabile la riscul persistent ce planeaza asupra aprovizionarii cu apa, energie si alimente. Situatia respectiva, care este endemica in anumite parti ale lumii, se raspandeste rapid. Pana in anul 2030, cererea de apa potabila va depasi cu mult posibilitatile de asigurare a acestei resurse in mai multe orase din India, China, Africa si America de Sud. Pana in 2025, multe orase din tarile emergente sunt, de asemenea, susceptibile de a nu putea asigura energie in cantitati suficiente, datorita unei cresteri estimate a cererii, precum si a accesului precar la energie electrica. Expunerea la evenimente meteo nedorite, provocate de schimbarile climatice (inundatii, uragane), este un alt factor de risc, specific anumitor tari asiatice si celor din zonele costiere ale ambelor Americi. Stresul social - rezultat al unei guvernari deficitare - este un alt factor de risc, augmentat de urbanizarea excesiv de rapida, distributia inechitabila a averilor si somajul in randul tinerilor. Insa, odata cu cresterea PIB, acest factor de risc se atenueaza. Cercetarea McKinsey a demonstrat ca, din 2.600 de orase analizate, 772 nu sunt supuse niciunui risc din cele enuntate anterior (dar cresterea medie a PIB in orasele respective este de +34%), iar 282 de localitati urbane sunt supuse tuturor celor trei categorii de riscuri (caz in care majorarea medie a PIB este de +4%).
Rolul tehnologiei cu o rata sporita de adoptare
Tehnologiile emergente - internet mobil, vehicule autonome, robotica avansata, obiectele conectate prin Internet of Things (IoT), posibilitatile de stocare a energiei, imprimarea 3D, materialele avansate, explorarea neconventionala a surselor de petrol/gaz si recuperarea acestora, energia regenerabila, genetica (prin biologie sintetica si „rescrierea” ADN-ului) - vor transforma ireversibil viata in mediul urban, dupa cum afirma autorii cercetarii. Dupa decenii de experimente, „orasele inteligente” intra intr-o noua etapa, adoptand pe scara larga solutii digitale, ca mijloc de a imbunatati calitatea vietii cu pana la 30% fata de nivelul actual. De asemenea, sunt evidentiate si noile solutii de mobilitate urbana, al caror grad de utilizare ar putea creste in viitor, cum ar fi „parcarile inteligente”, serviciul public de inchiriere a bicicletelor, folosirea judicioasa a mijloacelor de transport in comun. Nu in ultimul rand, tehnologia va permite oraselor sa finalizeze rapid tranzitia spre o economie circulara, in care produsele sunt durabile si resursele sunt considerate pretioase.
In concluzie, conform cercetarii, orasele viitorului trebuie sa indeplineasca exigentele locuitorilor, dar din 25 de orase analizate in prezent, o cincime nu asigura satisfactii rezidentilor, care reclama diverse probleme, cum ar fi rata crescuta a criminalitatii, blocajele din trafic, interventiile cu intarziere ale pompierilor, managementul inadecvat al deseurilor, optiunile limitate de mobilitate, lipsa utilitatilor de baza, slaba calitate a locuintelor, precaritatea serviciilor publice (de natura administrativa locala sau guvernamentala etc.). De aceea, pentru a face fata provocarilor transformarii urbane, autoritatile trebuie sa stabileasca noi prioritati pentru a asigura bunastarea cetatenilor, sustenabilitatea si alte nevoi de baza. Orasul viitorului va asigura, in acceptiunea analistilor de la McKinsey, un mediu de lucru care sa atraga talentele, flexibilitate si sustenabilitate/responsabilitate fata de mediu pentru constructii (cu accent asupra locuintelor din prefabricate, asupra materialelor modulare si asupra tehnicilor eficiente de construire, pentru ca orasele sa devina generatoare nete de energie si alimente), un trafic complet decongestionat, o retea de alimentare cu apa complet pura si fara pierderi, un mediu lipsit de poluare (prin multiplicarea retelei de parcuri, gradini si fatade „verzi”), accesul convenabil la alimente proaspete si sanatoase, sprijin pentru stilul de viata activ, prevenirea criminalitatii (prin crearea de retele de supraveghere prin intermediul inteligentei artificiale), prevenirea si combaterea efectelor dezastrelor naturale si ale celor provocate de factorul uman etc.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter