In opinia analistilor, demisia cabinetului Victor Ponta nu va insemna – in mod automat – sfarsitul perioadei de crestere economica a Romaniei, daca membrii noului Executiv format din tehnocrati si condus de Dacian Ciolos vor lua cele mai potrivite masuri de mentinere a actualului trend ascendent si chiar de sporire a ritmului respectiv. Cu toate ca la inceputul crizei politice mai multi experti internationali – a caror neutralitate nu poate fi pusa in discutie – au explicat ca, in lipsa unor solutii clare de rezolvare a situatiei, economia Romaniei va fi cu siguranta afectata, chiar daca intr-o masura mai redusa, ulterior spiritele s-au mai calmat. Increderea investitorilor in economia tarii noastre, ce va induce un trend pozitiv si pe piata de constructii, se afla deocamdata la cote inalte, pe fondul realitatii potrivit careia, in intervalul urmator, consumul intern va continua sa avanseze, ceea ce va face mai putin probabila o incetinire vizibila a ritmului de crestere a Produsului Intern Brut (PIB).
In ceea ce priveste viitorul mod de guvernare, prin intermediul unui Executiv tehnocrat, exista posibilitatea ca investitiile statului sa se accelereze si sa devina relativ importante ca volum, cu efecte pozitive asupra investitiilor private si, desigur, asupra intregii economii. Astfel, acest moment de cotitura ar putea aduce si o alta paradigma economica, avand beneficii certe si asupra companiilor din domeniul constructiilor, mai ales ca acestea sunt singurele in masura sa contracteze mult-asteptatele proiecte majore de infrastructura – si nu numai. De asemenea, atragerea de fonduri europene – mai ales pentru diversele programe (cel de autostrazi, modernizare a drumurilor nationale, de dezvoltare regionala, proiectele de reabilitare termica etc.) – ar trebui sa se regaseasca pe lista de prioritati a guvernului Ciolos. Insa, data fiind sustinerea politica necesara in Parlament pentru fiecare act normativ propus de noul Executiv, precum si eventualitatea deja anuntata a derularii de negocieri intre tehnocrati si – cel putin – marile partide reprezentate in forul legislativ, mai ales ca nu exista o majoritate care sa sustina neconditionat proiectele guvernamentale, este posibila si identificarea unei asa-numite „cai de mijloc”, intrevazuta de multi analisti, care sa reprezinte, de fapt, o balanta intre bugetul pentru investitii si cel destinat protectiei sociale, mai ales in contextul unui an electoral.
Oricare va fi strategia adoptata, fie ca se inclina mai mult spre efectuarea de investitii, fie ca se va urmari „calea de mijloc”, ce incepe deja sa se contureze – prin prisma faptului ca schimbarile guvernamentale au avut loc doar la nivel de ministri si, eventual, secretari de stat, nu la cel al reprezentantilor Guvernului in teritoriu sau in agentiile deconcentrate ale Executivului (ce reuneau, numai in 2011, peste 100.000 de functionari publici) – trebuie spus ca, actualmente, singura certitudine este data de faptul ca, in 2016, mediul de afaceri va intampina o noua paradigma economica.
Planuri nationale de investitii, expuse succint
In sensul aratat anterior, cum ca va exista cu siguranta o alta paradigma economica, dar ca deocamdata nu se stie daca aceasta va fi marcata de consens sau dimpotriva, de tensiuni, trebuie avut in vedere si ca, la data de 16 noiembrie a.c., premierul desemnat, Dacian Ciolos, a inaintat membrilor Parlamentului o lista de prioritati pe care si le propune in cadrul programului sau de guvernare. Astfel, potrivit documentului, in ceea ce priveste investitiile, va fi realizat un plan pentru urmatorii zece ani, avizat de toata clasa politica, programul urmand sa cuprinda si obiective finantate atat din fonduri europene, cat si din bugetul de stat. Astfel, guvernul Ciolos are in vedere deblocarea si finantarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructura, reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de irigatii, a infrastructurii de transport energetic (gaze, electricitate) si realizarea interconectarii cu retelele europene. plan national de investitii strategice in infrastructura comunitatilor locale. Pentru a creste performanta investitiilor realizate vor fi implementate standarde minime privind investitiile publice in scoli, dispensare, lacase de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare. Acestea sunt doar cateva din masurile propuse in cadrul unui plan de guvernare succint, de 13 pagini, care – dat fiind timpul scurt alocat redactarii sale – nu are termene, ci doar idei creionate, tinand cont si de faptul ca – dincolo de votul de investitura – acesta este un guvern foarte fragil, ce poate pica la prima motiune de cenzura, fiind necesar sa-si negocieze soarta la fiecare pas, la fiecare masura. De asemenea, mai trebuie avuta in vedere si opozitia momentan neexprimata a numerosi membri ai clasei politice, care constituie tot atatia factori de decizie. De aceea, este posibil ca multe dintre solicitarile de reforma exprimate de noul Executiv in fata Parlamentului sa fie intampinate cu multa reticenta, iar in plus trebuie sa se ia in considerare realitatea indubitabila a perioadei limitate a mandatului primit de acest guvern tehnocrat – si anume de numai un an. Pentru a descarca varianta integrala a noului program, click aici!