Demisia guvernului Victor Ponta si inlocuirea acestuia cu un executiv tehnocrat, presiunea pusa de actiunile DNA pentru asanarea mediului economic, precum si intrarea in vigoare, din ianuarie 2016, a noului pachet de legi privind achizitiile publice ar putea determina o reorientare a companiilor de constructii spre incheierea de contracte cu statul si revenirea la un mediu de afaceri "sanatos" si competitiv in acest domeniu. Dupa o perioada indelungata in care firmele "abonate" la lucrarile publice din toata tara si-au adjudecat si-asa putinele proiecte de anvergura care s-au publicat in cadrul SEAP, se creeaza premisele unei dezvoltari apropiate de normalitate a sectorului de constructii, context favorizat inclusiv de intrarea in insolventa sau faliment a unor companii specializate favorizate in anii trecuti la atribuirea lucrarilor publice.
Guvernul tehnocrat va incuraja investitiile
Dupa finalizarea a doua runde de consultari cu principalii factori politici si cu societatea civila, la data de 10 noiembrie 2015, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis si-a exprimat optiunea pentru formarea unui guvern de tehnocrati, care sa fie exponentul administratiei centrale pana la alegerile parlamentare programate la termen, anul viitor. In acest sens, dupa cum s-a vehiculat in ultimul timp, presedintele l-a nominalizat pe Dacian Ciolos pentru a prelua sefia Guvernului si a forma noul Cabinet. Premierul desemnat are la dispozitie zece zile pentru a contura noul Executiv (pana la 20 noiembrie 2015), ce trebuie confirmat prin votul unei majoritati parlamentare. Potrivit unor surse politice, Dacian Ciolos a primit deja garantii potrivit carora isi va alege singur membrii Cabinetului, fara ca partidele sa-si exercite influenta si, conform unor calcule preliminare, va obtine usor votul de investitura in Parlament. Aparenta limitare a influentei politice in formarea noului guvern ar putea determina prioritizarea investitiilor in detrimentul masurilor sociale, ceea ce va avantaja in mod cert activitatea din sectorul constructiilor.
Actiunile DNA pun bazele unui mediu economic mai "curat"
In al doilea rand, actiunile DNA ce vizeaza asanarea mediului economic sunt binevenite in special pentru investitorii care lucreaza exclusiv in legalitate, diminuand numarul celor speculativi. Mai mult, un efect benefic va fi observat si la nivelul antreprenorilor de constructii, care vor fi incurajati sa respecte legea fara a-si asuma niciun risc. Directia pe care pare a se inscrie Romania este de limitare a influentei politice asupra mediului economic care isi revine, treptat. La nivel guvernamental, vor trebui identificate prioritatile majore si modalitatile optime si corecte pentru a realiza investitiile corecte.
Noua lege a achizitiilor publice intra in vigoare in 2016
In ceea ce priveste noua legislatie a achizitiilor publice, toate cele patru proiecte de lege se afla in Parlament, pentru aprobare, urmand a intra in vigoare la 1 ianuarie 2016. Cele patru noi legi distincte privind achizitiile publice (referitoare la lucrari, concesiuni, utilitati si remedii), fiecare cu propriile norme de aplicare si ghiduri, vor inlocui actuala OUG nr. 34/2006, aflata inca in vigoare. Totusi, este posibil ca legislatia sa nu fi reprezentat niciodata problema principala achizitiilor publice, ci lipsa de cunostinte si birocratia excesiva din institutiile implicate in procedurile de atribuire. Mai mult, in ceea ce priveste proiectele finantate din fonduri europene, vor trebui inaintate proiecte concrete, nu doar planuri generale referitoare la proiectele de infrastructura, agricultura, mediu etc. ce trebuie realizate si prioritizarea acestora numai la nivel declarativ. Pentru a nu esua si in noua perioada de programare (2014-2020), este necesar ca statul sa investeasca in activitatile de proiectare, pentru fiecare investitie in parte si sa puna accentul pe fazele principale ale derularii unui proiect, respectiv pregatirea documentatiei de atribuire, evaluarea achizitiei (conform noii legislatii) si derularea contractelor.
Pentru a consulta modificarile principale ale legislatiei achizitiilor publice, click aici!
Pe de alta parte, exista si opinii potrivit carora modul de transpunere a directivei europene privind achizitiile publice in legislatia locala, mentionand ca in aceasta forma nu va fi rezolvata problema blocajelor legislative care intarzie o multime de proiecte strategice de infrastructura. Acuzatiile vizeaza mai ales modul in care s-a ales sa se implementeze noul pachet de legi, care preia metehne din vechea legislatie si nu va debloca proiectele de infrastructura, desi scopul implementarii, conform directivei europene era tocmai fluidizarea procesului achizitiilor publice si evitarea blocajelor de tipul celor care au afectat mari proiecte de infrastructura.
Concluzii
In concluzie, in aceasta perioada se pun bazele unei noi realitati economice si perspectivele par a fi favorabile unei dezvoltari sustenabile a sectorului de constructii. Va fi interesant de urmarit modul in care vor raspunde autoritatile si companiile noului context si, de asemenea, cum isi vor adapta structurile si personalul pentru a face fata noilor provocari.
Redactia Agenda Constructiilor va urmari, in perioada urmatoare, toate aceste aspecte, urmand a analiza si trasa principalele modificari ce vor avea loc, la toate nivelurile. Pentru a sustine demersul nostru, asteptam cu interes opiniile dumneavoastra referitoare la traiectoria economiei si, mai ales a sectorului de constructii, in noul context economic care se prefigureaza. Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
