Recent, Comisia Nationala de Prognoza - CNP a finalizat si dat publicitatii documentul intitulat „Prognoza echilibrului energetic” (varianta de primavara 2017), de unde rezulta faptul ca tara noastra va dispune, in acest an, de resurse energetice evaluate la 41,64 milioane tone echivalent petrol (tep), din care 40,44 milioane tep sunt resursele de energie primara (24,61 milioane tep din productia interna si 12,75 milioane tep din import, in contextul in care, la inceputul anului in curs, exista un stoc neconsumat de 3,07 milioane tep, iar stocul de energie in transformare se plaseaza la 1,2 milioane tep). „Ca destinatii, consumul intern din 2017 a fost evaluat la 41,64 milioane tep, cel aferent sectorului energetic fiind de 3,09 milioane tep, cu pierderi estimate la 1,05 milioane tep, astfel incat pentru consumul final raman disponibile 24,32 milioane tep, in timp ce exportul se va situa la 6,26 milioane tep, la sfarsitul anului in curs rezultand un stoc de 4,27 milioane tep. Ca structura a productiei interne de energie (ce este preponderenta), ponderea o detin gazele naturale utilizabile (7,8 milioane tep), urmate de carbuni (4,2 milioane tep), titei extras (3,53 milioane tep), lemn de foc, inclusiv biomasa (cu un aport de 3,5 milioane tep), energie nuclearo-electrica (2,86 milioane tep), energie hidroelectrica, eoliana si fotovoltaica (2,47 milioane tep), respectiv alte resurse (energii neconventionale si alti combustibili), cu 250.000 tep”, se precizeaza in documentul citat.
Energia din surse alternative continua sa aiba o pondere relativ redusa
Evident, la fel ca si in alti ani, la nivelul lui 2017, din consumul final energetic, de 23,06 milioane tep, ponderea va reveni consumului din economie (15,57 milioane tep), gospodariilor populatiei fiindu-le alocate 7,49 milioane tep. De asemenea, in economie, tot industria va fi principalul consumator, cu 6,3 milioane tep, insa, in ramura de constructii, ca urmare a intensificarii usoare a activitatii specifice, expertii CNP prevad o majorare a consumului energetic, de la 380.000 tep, cat s-a estimat pentru 2016 la 400.000 tep in acest an, pentru ca la nivelul lui 2020 sa se ajunga la 500.000 tep. „Din punct de vedere procentual, majorarile consecutive ale consumului energetic in constructii, aferente intervalului 2017-2020 (si care survin unui salt cert, de +0,3%, in 2016), vor fi de +5,3%, +6,3%, +7,1% si +7,7%, intrucat in acest domeniu al economiei nationale, in absenta unor factori semnificativi de risc, pe termen scurt si mediu nu se vor mai consemna diminuari ale volumului lucrarilor si/sau ale productiei de materiale. De altfel, aceste rate de crestere ale consumului de energie in constructii continua sa fie cele mai mari de la nivelul economiei nationale”, se mai arata in prognoza elaborata de CNP.
Potrivit documentului, in pofida investitiilor efectuate in ultimii ani in domeniul energiei din surse alternative sau recuperabile (microcentrale hidroelectrice, parcuri eoliene/ fotovoltaice) si in exploatarea altor tipuri de resurse, cea mai semnificativa pondere in productia de energie primara va reveni tot gazelor naturale utilizabile (cu 34,6% din total in anul 2020). „In acelasi an, pe locul secund, cu 16,2% din productie, se va plasa carbunele net, urmand titeiul (13,2%) si energia nuclearo-electrica (11%), resurselor hidroelectrice, eoliene si fotovoltaice revenindu-le o cota de 10,5% (fata de 10,1% in 2017). Utilizarea pentru productia energetica a lemnului de foc (inclusiv biomasei) va fi in continuare importanta si in 2020, cu o pondere de 13,5% din total (comparativ cu 14,2% in 2017), iar cota aferenta altor resurse (energii neconventionale si alti combustibili) va ramane aceeasi, de-a lungul perioadei analizate, mai precis la 1%”, se mai precizeaza in documentul CNP. Pentru a descarca „Prognoza echilibrului energetic”, click aici!