Sectorul industrial competitiv si nivelul scazut al somajului reflecta pozitia economica solida a Romaniei si ofera un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare si investitii, insa instabilitatea guvernului si lipsa reformelor structurale in sectoarele cheie ale economiei reprezinta provocari semnificative, releva o analiza realizata de Allianz Trade privind evaluarea riscului de neplata in principalele economii, informeaza Agerpres."Romania se remarca prin diverse puncte forte care contribuie la stabilitatea si competitivitatea sa. Aderarea la Uniunea Europeana si relatiile internationale pozitive au consolidat pozitia tarii in peisajul global. De asemenea, sectorul industrial competitiv si nivelul scazut al somajului reflecta pozitia economica solida a Romaniei si ofera un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare si investitii. Cu toate acestea, exista si aspecte vulnerabile care necesita atentie. Instabilitatea guvernului si lipsa reformelor structurale in sectoarele cheie ale economiei reprezinta provocari semnificative. Finantele publice slabe, deficitele mari anuale de cont curent si o acoperire modesta prin intrarile nete de Investitii Straine Directe (ISD), impreuna cu o povara semnificativa a datoriei externe, constituie puncte slabe care intaresc complexitatea mediului economic. In ciuda acestor provocari, dezechilibrele macroeconomice raman o preocupare continua care evidentiaza necesitatea unei abordari atente si coerente pentru a consolida si imbunatati starea economica a Romaniei", arata analiza citata.
Potrivit Allianz Trade, Romania a avut o performanta puternica in randul economiilor emergente, desi perioadele de supraincalzire economica au provocat uneori ingrijorare. Cresterea medie anuala a PIB-ului real a fost de +3,7% in ultimii 20 de ani, cu mult peste media statelor membre ale UE din Europa Centrala si de Est. Desi criza globala de Covid-19 a afectat semnificativ economia romaneasca in 2020 (contractie -3,7%), aceasta a inregistrat o revenire puternica cu o crestere a productiei de +5,7% in 2021.
"Cu toate acestea, perspectivele economice ale Romaniei s-au deteriorat semnificativ odata cu inceperea razboiului in Ucraina. Acest lucru a fost cauzat de dependenta de importul de energie a tarii (de dinainte de razboi) fata de Rusia si impactului sanctiunilor UE impotriva Rusiei asupra economiei interne (de exemplu, cresterea inflatiei si deficitul potential de energie). In 2022, activitatea economica a Romaniei a continuat sa se mentina pe un trend ascendent, datorita cheltuielilor robuste ale consumatorilor, investitiilor si cererii externe. Efectele de baza statistica au contribuit, de asemenea, la obtinerea unei cresteri de +4,7% anual. Cu toate acestea, impactul cresterii inflatiei, cresterea ratelor dobanzilor, diminuarea cererii externe si deteriorarea increderii intreprinderilor a avut efect pe deplin in 2023. Deoarece atat cererea interna, cat si cea externa au incetinit semnificativ, cresterea PIB-ului real este estimata la putin peste +2%", se mentioneaza in document.
Pana la finalul anului 2024, analistii estimeaza ca va exista o crestere de aproximativ +3% si, respectiv, +3,5% in 2025, sustinuta de cheltuielile publice si de investitii, precum si de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul cresterii venitului real disponibil, al impactului diminuat al cresterilor anterioare ale ratei dobanzii si al relaxarii monetare.
Potrivit sursei citate, politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei este oficial bazata pe tintirea inflatiei (2,5% a 1pp). Rata reala a dobanzii a fost negativa de la finalul anului 2017 pana in octombrie 2023, fiind situata sub rata inflatiei, chiar si atunci cand aceasta a depasit intervalul maxim in 2018-2019, in contextul unei cresteri rapide, double-digit a salariilor si la mijlocul anului 2021, odata cu cresterea preturilor la energie.
Aceasta a condus la o inflatie a preturilor de consum incepand din 2022 pana spre jumatatea anului 2023. BNR a majorat moderat rata sa de politica monetara de la 1,25% in septembrie 2021 la 7% in ianuarie 2023. De asemenea, banca a intervenit frecvent pe pietele de schimb valutar pentru a preveni volatilitatea excesiva a monedei - un aspect previzibil avand in vedere regimul oficial al cursului de schimb.
Intre timp, analistii se asteapta ca inflatia sa ramana persistenta pe fondul cresterilor preturilor alimentelor si al unei cresteri salariale puternice. Astfel, este de asteptat ca inflatia generala sa atinga o valoare medie de aproximativ 5,6% in 2024 si 4% in 2025.
De asemenea, expertii Allianz Trade sustin ca finantele publice ale Romaniei vor continua sa se deterioreze devenind un motiv de ingrijorare. "Un stimulent fiscal prociclic puternic a marit deja deficitul fiscal anual la -4,3% din PIB in 2019. Acest raport a crescut brusc la -9,3% in 2020 si -7,2% in 2021 din cauza stimulentelor fiscale legate de Covid-19 si a garantiilor pentru imprumuturi si subventii pentru IMM-uri, precum si un PIB nominal mai mic. In perioada 2022-2023 s-au inregistrat si alte deficite fiscale anuale mari de aproximativ -6% din PIB, de data aceasta datorita atat veniturilor fiscale mai mici, cat si nevoilor mai mari de cheltuieli, cauzate de razboiul din Ucraina", puncteaza specialistii.
In ciuda unor consolidari fiscale planificate, se estimeaza ca deficitele anuale vor ramane ridicate, la aproximativ -5% in 2024-2025. Intre timp, raportul dintre datoria publica si PIB a crescut de la 35% din PIB in 2019 la 47% in 2022 si se estimeaza ca va ajunge la aproximativ 50% in 2025.
"Desi acest lucru pare inca modest in comparatie cu alte tari ale Uniunii Europene, dinamica tendintelor este un motiv de ingrijorare. Si finantele externe ale Romaniei sunt un alt motiv de ingrijorare, deficitul de cont curent inregistrand o crestere constanta de la -0,3% din PIB in 2014 la -9,3% in 2022, inainte de o scadere usoara pana la o valoare estimata de -6,5% in 2023", releva sursa citata.
Acoperirea deficitelor de Investitii Straine Directe este probabil sa ramana sub 50%, deoarece fluxurile de capital catre pietele emergente (mai vulnerabile) vor continua sa fie reduse in contextul economiei globale persistente. Mai mult, tendinta descendenta a raportului dintre datoria externa fata de PIB, de la 77% din PIB in 2011 la 47% in 2019, s-a inversat. In 2020, acest raport a fost de 57% si se preconizeaza ca va ramane peste 50% in urmatorii ani. Intre timp, rezervele valutare ale BNR au crescut din nou de la minimele temporare inregistrate in 2022, cu toate ca interventiile mentionate in cursul schimburilor valutare genereaza o anumita volatilitate in nivel.
Sondajele anuale ale Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial ale Institutului Bancii Mondiale arata un cadrul legal prietenos pentru mediul de afaceri, cu toate ca raman zone de vulnerabilitate. Sondajul Indexului Libertatii Economice al Fundatiei Heritage pentru anul 2023 atribuie Romaniei pozitia 53 din peste 180 de economii si reflecta scoruri ridicate in ceea ce priveste drepturile de proprietate, povara fiscala, libertatea comerciala si libertatea de investitii.
Cu toate acestea, raman vulnerabilitati in domenii precum eficacitatea judiciara, integritatea guvernamentala si libertatea financiara. In Indexul de Sustenabilitate Ambientala, realizat de Allianz Trade, Romania ocupa locul 40 din 210 economii, reflectand scoruri ridicate pentru consumul de energie si emisiile de CO2 pe PIB, stres si vulnerabilitate generala la schimbarile climatice. Totusi, exista inca vulnerabilitati in productia de energie regenerabila si rata de reciclare.
La nivel mondial, anul 2023 a fost marcat de semne ale rezilientei in numeroase piete, fiind inregistrate imbunatatiri in 21 de tari, care reprezinta aproximativ 19% din PIB-ul mondial, in crestere comparativ cu anul 2022.
Clasamentul a luat in calcul diverse piete emergente, cu mentiuni speciale pentru China, Africa de Sud, Qatar, Algeria, Maroc, Oman, Bulgaria, Tanzania si Uruguay, care si-au demonstrat rezilienta in fata socurilor globale. Perspectivele pentru mai multe economii dezvoltate s-au imbunatatit, inclusiv pentru Croatia (cu o dubla imbunatatire in T1 si T4), Cipru, Grecia, Islanda si Slovenia. Cu toate acestea, in 2023 au fost observate si incetiniri in patru tari, in special in Egipt, din cauza unei perspective mai sumbre asupra lichiditatii disponibile si in Israel, din cauza cresterii riscului politic.
In ceea ce priveste regiunile, Africa a inregistrat cel mai mare numar de imbunatatiri (10), urmata de Europa (6).
"Riscul global de neplata pentru companii se situeaza la risc mediu, aproape de nivelul din 2019. Ratingul mediu de risc al Africii este peste trei (Sensibil), in timp ce Orientul Mijlociu, America Latina si Europa de Est (inclusiv Rusia) este aproape, dar sub trei (Sensibil). Asia este putin peste doi (Mediu), iar Europa de Vest si America de Nord sunt aproape de unu (Scazut)", se mai arata in document.
Privind in perspectiva, analistii Allianz Trade sunt de parere ca mai multi factori vor continua sa influenteze aceste ratinguri.
In primul rand, intr-un mediu cu datorii publice si private crescute si rate ridicate ale dobanzilor, analistii se asteapta la constrangeri de lichiditate. In al doilea rand, puterea de stabilire a preturilor va determina o scadere tot mai pronuntata a veniturilor. In al treilea rand, insolventa in afaceri va creste (+8% la nivel global in 2024), Europa si SUA fiind in fruntea clasamentului.
De asemenea, lanturile globale de aprovizionare vor afecta economiile cu deficite duble, in principal asupra soldurilor contului curent. In plus, si geopolitica din ce in ce mai polarizata va creste incertitudinea intr-un an plin de alegeri, economiile reprezentand 60% din PIB-ul global.
Realizata de Allianz Trade, lider global in asigurarile de credit comercial si managementul creditelor, analiza riscului de tara ofera perspective cuprinzatoare atat asupra mediului economic, politic si de afaceri, cat si asupra factorilor de sustenabilitate care influenteaza riscul de neplata pentru companiile din 84 de economii. Analiza se bazeaza pe modelul de evaluare a riscurilor, actualizat in fiecare trimestru, cu cele mai recente evolutii economice si pe baza datelor Allianz Trade privind insolventa globala si mediul de afaceri.
Allianz Trade este liderul mondial pe piata asigurarilor de credit comercial si un specialist recunoscut in domeniile: garantii, recuperarea creantelor, credit comercial structurat si risc politic. Reteaua proprie de informatii analizeaza modificarile zilnice in solvabilitatea unui numar de peste 80 de milioane de companii.
