Asociatia Industriei Lemnului (Prolemn) este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit, care promoveaza utilizarea lemnului provenit din paduri gestionate durabil in aplicatii industriale diverse si reprezinta interesele legitime ale industriilor bazate pe lemn, in relatia cu institutii si organizatii la nivel national si international. Asociatia isi propune transpunerea liniilor de actiune definite la nivel european in politici si strategii si politici nationale, pornind si de la oportunitatea unui cadru financiar multianual 2021-2027 al UE. Obiectivele pe termen scurt vizeaza dezvoltarea sistemului SUMAL 2.0, iar cele pe termen mediu si lung conturarea unei strategii transpuse in politici nationale care sa integreze o viziune de gestionare durabila a padurilor si de valorificare superioara a resursei de lemn. Catalin Tobescu, presedintele Prolemn, ofera in continuare detalii despre aceste subiecte.
- Ce evolutie a inregistrat piata locala a lemnului in 2022 si in primele 9 luni din 2023 si ce estimari aveti pentru ultimele luni din 2023 si pentru anii urmatori?
- Ne face placere sa vorbim despre impactul economic, social si de mediu de ansamblu al domeniului padurilor si industriilor bazate pe lemn. Este un lant valoric vast, care porneste de la resursa regenerabila de lemn din paduri gestionate durabil si continua cu diversitatea uriasa de produse din lemn pe care le intalnim in jurul nostru: pornind de la piata primara a lemnului, cu resursa valorificata ca lemn pentru industrie sau ca lemn de foc; produse ale prelucrarii primare a lemnului - lemnul pentru constructii - in primul rand cheresteaua, dar si tot ceea ce rezulta din industria placilor (PAL, OSB, MDF); produse ale prelucrarii secundare si produse finite - usi si ferestre, parchet, mobilier de exterior, mobilier de interior; industria celulozei si hartiei cu produsele sale, industria paletilor si ambalajelor si multe alte produse din lemn. Daca vorbim despre piata primara a lemnului, a resursei de lemn, estimam o valoare de un miliard de euro. Apoi se adauga valoare pe acest lant valoric complex, cu peste 20.000 de operatori economici activi, si se ajunge la o cifra de afaceri totala de aproximativ 8 miliarde euro. 2021 a fost un an activitate de varf in industriile bazate pe lemn, insa din a doua parte a lui 2022 s-a inregistrat un inceput de descrestere de activitate, care s-a accentuat in 2023. Pe primele 8 luni din 2023, avem o scadere de activitate de 25% fata de lunile corespondente din anul 2022, conform indicilor productiei industriale. Urmatoarea perioada este marcata de multi factori de incertitudine, este greu de facut predictii, dar cel putin prima jumatate a anului 2024 se prognozeaza un nivel de activitate mai redus.
- Ce puteti spune despre industria lemnului pentru constructii? La ce valoare anuala aproximativa se ridica aceasta piata si ce perspective sunt in acest domeniu?
- Estimam consumul anual de cherestea pentru constructii la 1,2 milioane de metri cubi anual, cu o valoare de 200-250 de milioane de euro, dar pe langa cherestea avem OSB si toate produsele din lemn care se regasesc intr-o casa: usi, ferestre, parchet, mobila. Astfel, valoarea totala a pietei atinge minimum un miliard euro.
- Ce solutii propuneti, ca asociatie, pentru rezolvarea crizei de masa lemnoasa cu care se confrunta Romania de aproape doi ani?
- Apreciem ca scaderea de o asemenea amplitudine a productiei industriei lemnului in Romania, care nu se regaseste in nici o alta tara europeana, este rezultatul unei crize de resursa de lemn care a indus cresteri artificiale ale pretului in tara noastra, cu efecte pe doua paliere: prabusirea productiei in industria lemnului, respectiv criza aprovizionarii populatiei cu lemn de foc, manifestata in toamna-iarna anului 2022 si care continua in 2023 prin preturi mai mari cu 15% fata de 2022. Prolemn avanseaza de mult timp o lista de propuneri care ar putea debloca situatia din piata lemnului si ar putea opri picajul acestei industrii:
• RNP - Romsilva sa isi asume un rol de regulator al pietei, prin balansarea ofertei poate tine preturile resursei de lemn aliniate la indexuri de preturi internationale;
• tranzitia la lemn fasonat trebuie sa prioritizeze vanzarea lemnului din depozite, fara a perturba piata cu oferte neconcurentiale - cum se intampla acum, inclusiv pe segmentul lemnului de foc;
• procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie sa devina operativa;
• piata lemnului de foc nu se poate regla fara o simplificare a punerii pe piata a lemnului de pe micile proprietati si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national;
• sistemul SUMAL trebuie orientat catre prima punere pe piata, fara interferenta in latura comerciala a activitatilor, cu provenienta legala definita ca provenienta din limite geografice legal autorizate;
• este nevoie de investitii in eficienta energetica a utilizarii resursei de lemn si pentru a concretiza principiul utilizarii resursei de lemn in cascada, prioritar in produse de lemn cu valoare adaugata si perioada lunga de intrebuintare.
- Cum ati caracterizati succinct noul Cod Silvic? Este acesta suficient pentru a corecta derapajele inregistrate in ultimii ani pe piata lemnului? Dar modificarile aduse SUMAL?
- Proiectul noului Cod Silvic este lipsit de claritate, extrem de stufos, fara viziune si obiective, dar care introduce un sistem de sanctiuni penale excesive. Lipsesc obiectivele pe linie de extindere a suprafetei padurilor, pentru a stimula folosinta forestiera a terenurilor. Avem doua milioane de hectare de terenuri necultivate, care nu au azi nici folosinta agricola si nici forestiera.
De asemenea, documentul nu prevede propuneri pentru tranzitia la lemn fasonat, cu vanzare din depozite. In plus, este caracterizat de o lipsa de viziune pentru mobilizarea sustenabila a resursei de lemn, prin accesibilizarea fondului forestier si stimularea efectuarii lucrarilor de ingrijire a padurii. Alte elemente negative sunt constituite de absenta instrumentelor pentru stimularea implementarii principiului prelucrarii lemnului in cascada, prioritar in industrie si lipsa de politici pentru eficienta energetica a utilizarii resursei de lemn. Avem, in schimb, o dezvoltare excesiva si ineficienta a unui sistem de sanctiuni penale, care nu mai au deja legatura cu respectarea regimului silvic. Cel mai simplu exemplu: infractiune pentru transport de materiale lemnoase fara documente de provenienta de la 0,1 metri cubi. Un constructor care muta cateva scanduri de pe un santier pe altul intra sub incidenta acestei sanctiuni. Ce legatura are aceasta sanctiune cu regimul silvic? In ceea ce priveste sistemul SUMAL, acesta s-a dezvoltat intr-o directie care nu aduce eficienta, prin extinderea definitiei materialelor lemnoase si urmarirea trasabilitatii acestora mult dincolo de prima punere pe piata a lemnului - acolo unde vorbim de regim silvic. Astfel, inclusiv segmentul materialelor lemnoase pentru constructii - cheresteaua pentru constructii - intra sub incidenta SUMAL, un sistem extrem de complicat.
- Ce capacitate totala de productie de lemn exista in Romania, in acest moment? Cum este aceasta in raport cu nevoia pietei?
- Recolta legala de lemn din Romania se situeaza anual in jurul valorii de 19 milioane mc. Balanta lemnului din Romania este dezechilibrata de consumul urias de lemn de foc. Referitor la formele de incalzire a sectorului rezidential, strategia energetica a Romaniei detaliaza:
• 2,5 milioane de gospodarii se incalzesc cu centrale individuale pe gaz;
• 1,2 milioane de gospodarii sunt racordate la sistemele centralizate de incalzire;
• 3,5 milioane de gospodarii se incalzesc cu lemn de foc;
• alte aproximativ 300.000 de gospodarii se incalzesc cu pacura, motorina, curent electric, GPL sau pompe de caldura. Asertiunea ca in SUMAL se regasesc doar 1,8 milioane de beneficiari de lemn de foc, cu un consum inregistrat de doar 5 milioane metri cubi anual, nu face decat sa arate dimensiunea problemei deficitului de resursa legala de lemn de foc de pe piata. Aceasta creeaza premise pentru taieri ilegale si, concomitent, conduce la preturi ridicate artificial in Romania fata de pietele europene. Posibilitatea de recolta legala si sustenabila astazi, din padurile Romaniei, este de 25-26 milioane de metri cubi, care nu se realizeaza datorita blocajelor administrative mentionate, conducand la o criza artificiala de resursa.
- Cum a evoluat, in medie, pretul unui mc de lemn in ultimele 12 luni si cum estimati ca va fluctua acesta pana la finalul anului 2023?
- Preturile medii de adjudecare la licitatiile principale organizate de Regia Nationala a Padurilor pentru productia anului 2023 au fost de peste 400 lei/mc ca medie nationala, mai mari cu 250% fata de cele practicate in urma cu doar 2 ani. Aceste preturi exagerate au indus scaderea productiei in industria lemnului. Cvasitotalitatea contractelor pentru masa lemnoasa pe picior achizitionata la preturi mari au fost reziliate in ultimele luni, volumul reziliat in 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit in reducerea activitatii in sectorul de exploatare a lemnului. Asistam la o reasezare de preturi, cu scaderi medii de 30% pentru resursa primara de lemn, dar cu paradoxul mentinerii ridicate a preturilor lemnului de foc, ceea ce arata ca piata ramane tensionata, cu multi factori de incertitudine, inclusiv blocaje administrative suplimentare la orizont.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina prelucratorii de lemn din Romania si care sunt riscurile pe care le intrevedeti pentru 2024 si in perspectiva?
- Prima dificultate este legata preturile prea mari ale resursei de lemn si disponibilitatea fara continuitate a resursei. Pe langa aceasta, sunt probleme cu disponibilitatea fortei de munca, preturile in crestere ale tuturor utilitatilor incepand cu energia electrica, toate in contextul unei piete cu o cerere mai redusa. Pentru anul 2024 sunt foarte multi factori de incertitudine, cum este proxima intrare in vigoare, in decembrie 2023, a HG-ului care obliga la revizuirea evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvata de mediu. Pana la 70% din amenajamente ar putea intra in aceasta revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse in piata pe perioada revizuirii.
- Cati oameni sunt angajati pe piata de exploatare, prelucrare si industrializare a lemnului din Romania?
- In total, in sectorul padure - industrii bazate pe lemn sunt 150.000 de angajati directi, dar daca luam in considerare efectul de stimulare pe orizontala prin impact indirect si indus, se poate evalua la 350.000 de lucratori legati de aceste industrii.
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce obiective are stabilite pentru anul 2023?
- Suntem implicati in multe forme de dialog institutional legat de agenda legislativa si in special de proiectul noului Cod Silvic, de fundamentare si propuneri de politici publice. Intre rezultatele demersurilor noastre, aplicarea TVA redus de 5% pentru cvasitotalitatea formelor de biomasa lemnoasa folosita pentru incalzire, inclusiv peleti, bricheti, deseuri din lemn.
Pentru promovarea produselor din lemn, Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn s-a alaturat ca partener in organizarea evenimentului expozitional BIFE-SIM, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania. Printre proiectele pe care le sustinem se regaseste propunerea de introducere a unei linii de finantare pentru eficientizarea energetica a utilizarii resursei de lemn, prin sustinerea instalarii de centrale/ instalatii de ardere cu randamente energetice ridicate pentru sectorul rezidential care se incalzeste cu lemne. O astfel de masura ar avea efecte benefice multiple, de scadere a consumului de lemn de 2-3 ori pentru aceeasi energie termica obtinuta, de crestere a confortului, precum si de reducere a poluarii.