Facilitatile fiscale existente fac ca domeniul constructiilor sa fie atractiv pentru piata locala a fortei de munca. Volumul de lucrari prevazut in PNRR s-ar putea, insa, sa solicite capacitati de productie mult mai mari fata de ce poate oferi piata locala in prezent, atat pentru lucrarile de infrastructura, cat si pentru operatiunile conexe (prefabricate, exploatare materii prime etc.). In acest context, constructorii vor fi in situatia de a investi, acolo unde este posibil, in automatizare si utilaje sau de a importa forta de munca, potrivit lui Romulus Badea, vicepresedintele Patronatului Importatorilor de Forta de Munca (PIFM).
Pentru 2023, Guvernul Romaniei a stabilit un contingent de 100.000 de lucratori straini nou-admisi pe piata locala a muncii. Potrivit PIFM, in primele doua luni ale acestui an au fost solicitate aproximativ 20.000 de avize noi de munca, ceea ce inseamna ca, daca se mentine aceasta tendinta, la sfarsitul lunii septembrie contingentul anului 2023 va fi epuizat.
Patronatul Importatorilor de Forta de Munca a fost infiintat in anul 2020, cu scopul de a sustine, promova si reprezenta interesele profesionale, economice si sociale ale antreprenorilor.
Interviu cu Romulus Badea (47 de ani), vicepresedinte PIFM, Tax Partner la Soter&Partners si specialist cu o experienta profesionala de 25 de ani in domeniul de consultanta fiscala si 7 ani pe piata de recrutare.
- Cum a evoluat, in general, piata muncii dupa pandemie, din punct de vedere al importului de forta de munca? Considerati ca este suficient contingentul de lucratori straini aprobat pentru anul 2023?
- Pentru anul 2021 a fost stabilit initial un contingent de 25.000 de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca, suplimentat ulterior la 50.000, printr-o noua Hotarare de Guvern. In schimb, pentru anii 2022 si 2023, contingentul a fost stabilit la 100.000. Anul trecut, numarul total de solicitari pentru eliberarea avizelor de angajare depus de angajatori a fost de 138.350 de persoane, cu 40% peste asteptarile Executivului.
In 2023, in primele doua luni au fost solicitate aproximativ 20.000 de avize noi de munca, ceea ce inseamna ca, daca se mentine aceasta tendinta, la sfarsitul lunii septembrie contingentul anului 2023 va fi epuizat. In mod normal, pentru bunul mers al economiei, ar trebui emis un Ordin al Ministerului Muncii de suplimentare a contingentului inainte de atingerea nivelului actual. Trebuie sa luam in considerare, insa, ca solutia nu este reprezentata doar de suplimentarea contingentului, ci si de redimensionarea institutiilor implicate in acest proces. In momentul de fata, ministerele implicate in fenomenul importului de forta de munca lucreaza la capacitate maxima.
- Care sunt domeniile care importa cea mai multa forta de munca?
- Lipsa de forta de munca afecteaza sever economia romaneasca in toate domeniile. Constructiile si HORECA sunt cele mai mediatizate, insa lipsa acuta de forta de munca se manifesta si in agricultura si in alte domenii industriale (panificatie, procesarea carnii, auto etc.). Sunt, de asemenea, domenii unde lipsa de forta de munca exista, insa reglementarile in vigoare nu permit recrutarea din tarile terte. De exemplu, in sectorul sanatatii publice exista conditia cunoasterii limbii romane la un nivel foarte bun. Pentru firmele de securitate si paza exista conditia cetateniei unei tari UE.
- Cum vedeti piata de forta de munca din constructii, in aceasta perioada?
- Facilitatile fiscale existente fac ca domeniul constructiilor sa fie atractiv pentru piata locala a fortei de munca. Volumul de lucrari prevazut in PNRR s-ar putea, insa, sa solicite capacitati de productie mult mai mari fata de ce poate oferi piata locala in prezent, atat pentru lucrarile de infrastructura, cat si pentru operatiunile conexe (prefabricate, exploatare materii prime etc). In acest context, constructorii vor fi in situatia de a investi, acolo unde este posibil, in automatizare si utilaje, sau de a importa forta de munca. Niciuna din solutii nu este perfecta, insa fiecare companie va trebui sa gaseasca reteta potrivita pentru lucrarile pe care le are. In ambele situatii este necesara o foarte buna planificare. Ramanand in domeniul recrutarii din strainatate, reiteram ca autoritatile romane competente lucreaza la foc continuu si la nivel maxim, in timp ce volumul de solicitari din partea mediului privat este in crestere. Planificarea devine esentiala.
- Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta piata importatorilor de forta de munca din Romania, in acest moment?
- In vederea angajarii cetatenilor non-europeni, angajatorii romani asteapta intre 4 si 9 luni. Pentru o companie, aceasta perioada este foarte mare si reprezinta o piedica in calea dezvoltarii si angrenarii in proiecte noi. Proiectele complexe, cum sunt cele din constructii in general, sau din PNRR in special, presupun o etapizare si o bugetare a costurilor foarte exacte. Un termen de 9 luni, cu inflatia in crestere si cu incertitudinile suplimentare aferente naturii umane (muncitorii pot fi atrasi de alte piete, cum ar fi cea din Orientul Mijlociu), aduc doar dificultati suplimentare antreprenorului. Acesta este un punct in care autoritatile romane pot ajuta cu adevarat - predictibilitatea procesului de recrutare.
In plus, odata sositi in Romania, cetatenii straini asteapta pana la 4 luni pentru a obtine permisul de sedere in scop de munca. Fara acest permis, nu pot beneficia de multe drepturi, precum acces la servicii medicale decontate de sistemul public de sanatate, deschiderea unui cont bancar etc. Subliniem faptul ca in domeniul constructiilor accesul la sistemul public de sanatate pentru muncitori este extrem de important, date fiind dificultatea si riscurile muncilor prestate.
Toate aceste aspecte sunt o consecinta in cascada a decalajului intre cresterea cererii de forta de munca din strainatate (contingentul de avize de munca la nivel record comparativ cu ultimii ani) fata de redimensionarea corespunzatoare a organigramelor institutiilor angrenate in procesul imigrationist (IGI si MAE).
- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de patronat, in 2023 si in perspectiva (2024-2025)?
- In viitorul apropiat, ne-am propus sa desfasuram campanii de constientizare pe doua planuri. Primul priveste intelegerea drepturilor si obligatiilor in Romania de catre muncitorii straini. Dorim sa le aducem la cunostinta drepturile pe care le ofera Codul Muncii si legislatia conexa. In acelasi timp, dorim sa ii facem sa inteleaga ce inseamna cuvantul dat si contractul semnat, fata de un angajator roman care le garanteaza un contract de minimum doi ani si care isi asuma cheltuieli si obligatii pentru acest termen. Din acest punct de vedere, am demarat deja, impreuna cu autoritatile principalelor state-sursa de forta de munca, campanii de informare premergatoare sosirii in Romania.
Al doilea plan priveste constientizarea de catre angajatorii romani a capcanelor traficului de migranti. Sunt asa-numiti agenti de recrutare din strainatate sau chiar din Romania (companii nou-infiintate, cu actionar si administrator din tari indepartate), care ofera recrutarea unor cetateni straini, din tari cu risc de emigrare ridicat, conform legislatiei romane, fara niciun cost sau, chiar mai mult, cu o plata catre angajatorul roman beneficiar. Noua, cei din PIFM, ni se pare uimitor ca sunt angajatori romani, unii lideri in domeniul lor, care nu se intreaba cum de este posibila o astfel de colaborare si care sunt, de fapt, interesele din spatele acestei oferte "too good to be true".
Pe langa aceste campanii de constientizare, dorim sa punem la dispozitia tuturor celor interesati experienta si cunostintele membrilor nostri in vederea asigurarii unei etici sanatoase in domeniul importului de forta de munca.