INS: Peste 84% din angajatii in constructii sunt barbati

Institutul National de Statistica (INS) a dat recent publicitatii un studiu amplu, intitulat „Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2017”, coordonat de vicepresedintele institutiei, Elena Mihaela Iagar si care include, printre altele, informatii cu privire la evaluarea resurselor de munca si a proportiei in care este utilizata aceasta in diferite ramuri si sectoare de activitate economico-sociala, dintre care se distinge si domeniul constructiilor.

Potrivit cercetarii, la 1 ianuarie 2017, populatia ocupata civila (pentru care, din motive metodologice, datele nu sunt comparabile cu cele din anii anteriori anului 2014) a fost de 8.317,6 mii de persoane (cu 418,2 mii de persoane mai redusa decat populatia activa civila, evaluata la 8.735,8 mii de persoane, acestea din urma reprezentand 44,5% din populatia rezidenta a tarii), dar, in randul populatiei ocupate civile, rata de ocupare a resurselor de munca (si anume proportia persoanelor ocupate in resursele de munca) s-a plasat la 66,2%.

Dupa cum se arata in studiu, „rata ocuparii la persoanele de sex feminin a fost de 63,3%, mai redusa cu 5,6 puncte procentuale comparativ cu rata ocuparii la barbati (68,9%). Activitatile cu un pronuntat grad de feminizare a populatiei ocupate civile, in anul 2016, au fost cele de: sanatate si asistenta sociala (79,4%), intermedieri financiare si asigurari (72,8%), invatamant (71%), hoteluri si restaurante (59,1%), administratie publica si aparare (57,9%), activitati de spectacole, culturale si recreative (55,2%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (52,1%) si agricultura, silvicultura si pescuit (51,3%). Barbatii ocupati au predominat in toate celelalte activitati economice, detinand proportii covarsitoare in activitatile de transport si depozitare (84,3%), in constructii (84,1%) si in industria extractiva (83,2%)”.

Cercetarea mai pune in evidenta, astfel, faptul ca, la 31 decembrie 2016, populatia ocupata civila in constructii a insumat 684,2 mii de persoane (8,2% din totalul de 8.317,6 mii de persoane), din care 108,6 mii de femei (2,9% din cele 3.790,7 mii de femei din cadrul populatiei ocupate civile totale) si 575,6 mii de barbati (12,7% din cei 4.526,9 mii de barbati ce reprezinta populatia ocupata civila de sex masculin). Mai trebuie, in acelasi timp, subliniat ca o mare parte a populatiei ocupate civile lucreaza in agricultura, silvicultura si pescuit (1.726,8 mii de persoane), iar pe primul loc dintre activitatile neagricole, din acest punct de vedere, se afla industria (1.957 mii de persoane) - si, in special, industria prelucratoare (1.717,6 mii de persoane), sector urmat de comertul cu ridicata si cu amanuntul (unde populatia civila ocupata este de 1.225,9 mii de persoane).

„Repartizarea populatiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidentiaza ca activitatile neagricole detineau o pondere de 79,2%, in serviciile comerciale si sociale lucrau 47,5% din persoanele ocupate, iar in industrie si constructii se regaseau 31,7% din persoanele ocupate. Ponderea persoanelor ocupate in sectorul agricol era de 20,8% in totalul persoanelor ocupate. Din totalul persoanelor ocupate in activitatile neagricole, 29,7% a lucrat in industrie, 18,6% in comert, 10,4% in constructii, 6,7% in transport si depozitare, 6,2% in sanatate si 5,8% in invatamant. In plus, repartizarea populatiei ocupate civile pe forme de proprietate evidentiaza o pondere a persoanelor ocupate in sectorul privat (83,3%) de 5,7 ori mai mare decat cea a persoanelor ocupate in sectorul public (14,7%). Analizand distributia populatiei ocupate civile pe forme de proprietate si activitati ale economiei nationale, se constata concentrarea persoanelor ocupate din sectorul public (97,9%) si mixt (98,3%) in activitatile neagricole. Avand in vedere aceste aspecte, salariatii continua sa detina cea mai mare pondere (62,8%) in totalul populatiei ocupate civile. Acestia au predominat in: servicii sociale (95,3%), servicii comerciale (77,2%), respectiv in industrie si constructii (domenii luate impreuna, cu 70,3%)”, se mai arata in studiul INS.

Conform studiului, „din distributia populatiei ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observa ca in regiunea Bucuresti-Ilfov se concentreaza cea mai mare proportie a persoanelor ocupate (16,4%), iar in regiunea Sud-Vest Oltenia se intalneste cea mai mica proportie (9,1%)”.

„Analiza structurii populatiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidentiaza ca in regiunile Nord-Est si Sud-Vest Oltenia s-au inregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau in activitatile agricole (31% si 30,5%). Industria si constructiile concentrau 37,7% fiecare, din persoanele ocupate ale regiunilor Vest si Centru. In servicii isi desfasurau activitatea peste 40% din persoanele ocupate din regiunile: Centru (45,5%), Vest (44,8%) si Bucuresti - Ilfov, unde aceasta proportie a atins nivelul de 71,9%. La 1 ianuarie 2017, cea mai mare parte a populatiei ocupate civile a fost constituita din salariati in regiunile Bucuresti-Ilfov (84,2%), Vest (66,8%) si Centru (64,5%). Cele mai mici ponderi s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (51,9%), Sud-Vest Oltenia (52,3%) si Sud-Muntenia (54,5%). Ponderea patronilor in totalul populatiei ocupate civile depasea ponderea pe tara (1,7%) in regiunea Vest (2,5%) si regiunea Sud-Est (2,1%). Lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati au detinut ponderi importante in populatia ocupata civila a regiunilor Nord-Est (31,6%, respectiv 14,9%) si Sud-Vest Oltenia (31,3%, respectiv 14,4%)”, se precizeaza in studiul citat.

In cadrul altei cercetari realizate pentru finele anului 2016, de aceasta data privind strict salariatii, castigurile salariale si costul fortei de munca, se arata ca, „la nivelul lui 2016, in sectorul secundar (industrie si constructii) au lucrat 36,1% dintre salariati, aceasta pondere fiind mai redusa cu 0,5 puncte procentuale fata de anul 2015, respectiv cu 8,2 puncte procentuale fata de anul 2005 (44,3%). Totusi, comparativ cu anul 2015, cresteri semnificative ale numarului mediu al salariatilor s-au inregistrat in activitatile economice: comert (32,2 mii persoane), industria prelucratoare (22,7 mii persoane), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (18,8 mii persoane), hoteluri si restaurante (17,4 mii persoane), sanatate si asistenta sociala (13,7 mii persoane), informatii si comunicatii (11,2 mii persoane), constructii (10,6 mii persoane), transport si depozitare (8,2 mii persoane), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (7,3 mii persoane). La polul opus, cu scaderi ale numarului mediu al salariatilor, s-au situat activitatile: invatamant (-4,4 mii persoane), industria extractiva (-3,9 mii persoane), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-1,2 mii persoane)”.

La fel ca si in cazul populatiei ocupate civile, in studiul referitor la salariati se certifica faptul ca „activitatile din constructii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentand 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariatilor acestor activitati”.

„Efectivul salariatilor la sfarsitul anului 2016 a fost de 5.223,8 mii de persoane. Comparativ cu sfarsitul anului 2015, efectivul salariatilor a inregistrat o crestere cu 182,6 mii de persoane. Din efectivul total al salariatilor, mai mult de jumatate sunt barbati (52,5%), numarul acestora inregistrand o crestere cu 3,4% fata de efectivul de la sfarsitul anului 2015. Efectivul femeilor la sfarsitul anului 2016 a inregistrat o crestere cu 91,1 mii de persoane fata de anul precedent. Din repartizarea efectivului de femei si barbati salariati pe sectoare de activitate economica, se remarca diferente semnificative. Astfel, proportia femeilor angajate in sectorul serviciilor sociale o depaseste cu 18,2 puncte procentuale pe cea a barbatilor (28,9%, fata de 10,7% la barbati), iar ponderea salariatilor de sex masculin care lucreaza in industrie si constructii o depaseste cu 14 puncte procentuale pe cea a salariatelor (42,2%, fata de 28,2% la femei). De altfel, activitatile specific masculine sunt cele de constructii si industrie extractiva care, impreuna, detin 8,7% din numarul total al salariatilor pe economie (452 mii de persoane), ponderea barbatilor reprezentand 85,7% (circa 86%, respectiv 83,2% din numarul salariatilor din aceste ramuri)”, se mai precizeaza in analiza INS.

Mobilitatea fortei de munca pe plan intern indica insa, potrivit INS, o crestere a preferintelor salariatilor spre sectorul tertiar (al serviciilor), in detrimentul sectorului primar (agricultura) si al celui secundar (industrie si constructii). Astfel, conform specialistilor in statistica, „mobilitatea fortei de munca salariate dinspre sectorul primar si secundar catre cel tertiar se manifesta constant in ultimii ani, pentru toti salariatii. Comparativ cu anul precedent, in 2016, ponderea salariatilor din sectorul serviciilor comerciale a crescut cu 0,9 puncte procentuale (42,7% in 2016, fata de 41,8% in 2015), iar cea a barbatilor cu un punct procentual (43,6% in 2016, fata de 42,6% in 2015)”.

Din repartizarea efectivului salariatilor pe regiuni de dezvoltare, la sfarsitul anului 2016, rezulta, conform INS, ca „regiunile care concentreaza o proportie semnificativa a salariatilor in sectorul industriei si constructiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest si Sud-Vest Oltenia (cu 44,9%, 42,8%, 40,7%, 40,4% si 37,5%, fata de 35,5%, cat este media pe tara)”.

In ceea ce priveste castigul salarial, INS porneste de la realitatea potrivit careia, in 2016, castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.809 lei, mai mare cu 9,9% fata de anul precedent, iar castigul salarial mediu lunar net inregistrat la nivelul economiei nationale a fost de 2.046 lei, la randul sau in crestere fata de anul precedent cu 10,1%. „Comparativ cu media pe economie, castigul salarial mediu lunar net din anul 2016 a fost mai mare de 2,1 ori in informatii si comunicatii, de aproape doua ori in intermedieri financiare si asigurari, cu 66,7% in industria extractiva, cu 57,6% in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, cu 50,7% in administratie publica, respectiv mai mare cu 47,2% in activitati profesionale, stiintifice si tehnice si cu 0,9% in sanatate si asistenta sociala. Sub media pe economie s-au situat castigurile salariale medii lunare nete din activitatile: hoteluri si restaurante (-39,8%), alte activitati de servicii (-32%), constructii (-25,5%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-22,3%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-21,2%), agricultura, silvicultura si pescuit (-20,8%), comert (-15,2%), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-14,9%), tranzactii imobiliare (-10,9%), industria prelucratoare (-8,0%), transport si depozitare (-2,5%) si invatamant (-0,5%)”, se mai arata in cercetarea INS. Astfel, decalajul dintre castigul salarial mediu lunar net din economie si cel din constructii este relativ important, ceea ce inseamna ca salariatii nu sunt motivati din acest punct de vedere. Interesant este insa ca, avand in vedere repartitia salariilor pe sexe, „femeile realizeaza castiguri salariale medii lunare nete superioare barbatilor in activitatile de servicii administrative si activitatile de servicii suport (cu 24%), insa ponderea femeilor se ridica la circa o treime din numarul mediu total al salariatilor din aceasta activitate. Castiguri salariale medii lunare nete superioare barbatilor au realizat si femeile din alte activitati economice, precum: constructii (cu 15,7%), ponderea femeilor ridicandu-se la 13,4%, industria extractiva (cu 14,2%), ponderea femeilor ridicandu-se la 16,1%, transport si depozitare (cu 6,3%), ponderea femeilor ridicandu-se la 23%, administratie publica (5,3%), unde femeile detin totodata si ponderea majoritara a acestei activitati (57,9%), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (cu 0,8%), ponderea femeilor ridicandu-se la 26,9%”, dupa cum se arata in cercetarea INS.

Tot in ceea ce priveste salariile, se remarca si decalajul dintre sectorul public si cel privat. „Diferentiat si pe forme de proprietate, nivelul cel mai ridicat al castigului salarial mediu lunar net s-a inregistrat in societatile cu capital public, fiind superior mediei pe economie cu 14,6% si in crestere cu 10,9% fata de anul precedent. Pe forme juridice, se observa ca salariatii din cadrul regiilor autonome au castigat cu 41,9% mai mult decat media pe tara. Castigul salarial mediu lunar net inregistreaza discrepante semnificative si pe clase de marime ale intreprinderilor, in intreprinderile mari realizandu-se castiguri de 1,8 ori mai mari decat in cele mici. Indiferent de forma de proprietate, intre valoarea castigului salarial mediu - fie brut sau net - si marimea intreprinderii exista o relatie evidenta, aceasta crescand o data cu clasa de marime. Relatia este adevarata pentru total salariati si pe sexe”, se explica in studiul INS.

Nici daca se analizeaza indicatorul castigului salarial mediu orar brut sau net, lucrurile nu stau mai bine pentru sectorul de constructii. Reiterand ca „in anul 2016, castigul salarial mediu orar brut a fost de 16,42 lei/ora, cu 9,5% mai mare decat in anul precedent, iar valoarea neta a castigului salarial mediu orar a inregistrat o crestere cu 9,6% comparativ cu anul 2015, ajungand la 11,96 lei/ora”, INS subliniaza ca, in perioada de referinta, in sectorul de constructii nu a avut loc nicio crestere si nicio scadere a acestui indice. „Mai mici cu peste 20% fata de media pe economie s-au situat castigurile salariale medii orare brute din activitatile de: hoteluri si restaurante (-39,6%), alte activitati de servicii (-32%), constructii (-24,8%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-22,0%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-21,3%), agricultura, silvicultura si pescuit (-20,2%)”, subliniaza astfel expertii INS.

Si aceasta in contextul in care costul fortei de munca in constructii ramane relativ redus, daca se ia in considerare ca, la acest capitol, tot in 2016, „costul mediu lunar al fortei de munca a fost de 3.493 lei/salariat, in crestere cu 9,5% fata de anul precedent”. „Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare in activitatile: informatii si comunicatii, intermedieri financiare si asigurari, respectiv industria extractiva (fiecare, de circa doua ori), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+59,5%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+45,1%), respectiv administratie publica (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au inregistrat in activitatile de hoteluri si restaurante (-40,5%), alte activitati de servicii (-32,4%), constructii (-25,4%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-21,8%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-21,5%), agricultura, silvicultura si pescuit (-20%)”, se arata in studiul INS. Astfel, daca se tine cont de aceste date, un angajat din constructii este mult mai putin costisitor pentru compania sa decat un agricultor, nemaivorbind de sectoarele unde costul fortei de munca a fost mai mare decat media acestuia pe economie. Informatii suplimentare, la www.insse.ro, iar pentru a vizualiza varianta integrala a ambelor studii, click aici si aici!