RO EN
Coșul este gol

CES Bucharest: Peste 600.000 de persoane, necesare pe piata muncii pana in 2030

Romania se confrunta cu multiple provocari de ordin demografic, care vor impacta major piata muncii in urmatorii 10 ani: populatia tarii imbatraneste, tinerii activi sunt din ce in ce mai putini pe piata muncii, iar cererea pentru forta de munca inalt calificata continua sa creasca, in conditiile unei economii in plina dezvoltare, arata o analiza Bucharest Center For Economy & Society (CES Bucharest). Pana in 2030, Romania va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care sa ocupe locuri de munca inalt calificate si, in acelasi timp, in urmatorul deceniu, fenomenul imbatranirii se va accentua: tara noastra va avea un numar triplu de persoane active cu varste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, pana in 2030, ocupatiile care necesita forta de munca inalt calificata precum specialisti in domeniul IT, juridic sau in domeniul sanatatii, vor inregistra cresteri ale cererii cu 624 de mii de persoane (Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale), (in medie, 100.000 persoane/ an), in conditiile in care facultatile de profil din tara, atat cele de stat cat si cele private (Facultatile de Politehnica, Facultatile de Administratie, Afaceri si Drept sau Facultatile de Medicina), furnizeaza cumulat, anual, un numar total de doar 40 de mii de absolventi ai acestora, potrivit unei estimari realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului National de Statistica (Institutul National de Statistica).
In acelasi timp, tot pana in 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu si redus de calificare va inregistra o scadere accentuata, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a ramane competitive pe piata muncii, acestea ar trebui sa se respecializeze, fie la locul de munca, fie prin cursuri de reconversie profesionala, pentru a dobandi noi abilitati adaptate cerintelor actuale ale pietei, precum ar fi competentele de digitalizare si automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum (World Economic Forum). 
 
Numarul tinerilor activi pe piata muncii din Romania, in declin 
Fenomenul de imbatranire a populatiei s-a accentuat in ultimii ani, intre 2012 si 2022, varsta medie a populatiei rezidente din Romania crescand de la 40,8 la 42,3 de ani, arata datele Institutului National de Statistica. Conform estimarilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale (CEDEFOP), in urmatorul deceniu, 
Romania ar putea avea pe piata muncii un numar triplu de persoane active cu varste de peste 65 de ani (Centrului European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale). 
O crestere cu 10% a ponderii populatiei active cu varsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% cresterea PIB pe cap de locuitor, mai arata raportul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale. 
In acelasi timp, numarul tinerilor activi pe piata muncii, cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani, ar putea sa scada cu 3,5% in 2035 fata de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP. 
 
Doar 21% dintre companiile romanesti investesc in formarea competentelor angajatilor 
Potrivit datelor Bancii Mondiale, in Romania doar 1% din populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 de ani participa la cursuri de formare profesionala, comparativ cu media europeana de 9,1%. 
Pe de alta parte, doar 21% dintre companiile romanesti investesc in formarea competentelor angajatilor adaptate cererii pietei muncii, arata aceleasi date (Banca Mondiala).  
Comparativ, in Luxemburg companiile pot solicita subventii din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins intre 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajatilor. Sprijinul de formare este limitat la 7 competente, printre care digitale, limbi straine, management sau business training, se arata intr-o analiza OCDE (OCDE: Good practices in Europe for supporting employers to promote skills development). 
 
 
Romania, in primele 20 de tari la nivel global la migratia populatiei
O alta provocare majora pentru piata muncii din Romania este fenomenul migratiei. Tara noastra ocupa locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de romani care au ales sa lucreze si sa se stabileasca in strainatate. Raportul dintre numarul emigrantilor romani si cel al imigrantilor straini care s-au stabilit in Romania este de 6 la 1, potrivit Organizatiei Mondiale pentru Migratie (Organizatia Mondiala pentru Migratie). 
In acelasi timp, Romania importa in ultimii ani din ce in ce mai multa forta de munca, in special din Asia. In anul 2023, doar in Bucuresti si judetul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai multi din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrari (Inspectoratul General pentru Imigrari). Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activeaza in domenii precum constructii, HoReCa, transporturi sau retail. 
Pe de alta parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (Ministerul Afacerilor Externe) arata ca cei mai multi romani din cei 5.7 milioane plecati in strainatate sunt stabiliti in tari precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania si lucreaza preponderent in domenii precum agricultura, vanzari, constructii, sistemul medical sau IT (OCDE: Labour market of Romanian emigrants). Printre motivele principale ale exodului romanilor se numara nivelul mai crescut de remuneratie in alte tari, sistemele de sanatate performante, infrastructura educationala dezvoltata, mentalitate sau conditiile climatice mai favorabile. 
Educatia contribuie la o mai mare productivitate, la cresterea economiei nationale, dar si la identificarea si promovarea inovatiei, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de munca mai bine platite, conform unui alt raport OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), (OCDE: Education GPS), unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care Romania candideaza oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate sa dureze chiar si 4-5 ani, potrivit informatiilor aparute in spatiul public. De exemplu, in Belgia, aportul educatiei in economie este de 14%, arata un studiu al Jurnalului International de Stiinta si Cercetare (Jurnalul International de Stiinta si Cercetare). Practic, educatia si specializarea continua a populatiei active, in linie cu dezvoltarea economica si tehnologica stau la baza unei economii sanatoase si performante. 
Romania are si una dintre cele mai reduse finantari ale sistemului educational din Europa, de 3,2% din PIB  fata de o medie europeana de 4,8% (Eurostat), iar acest lucru se reflecta in numarul din ce in ce mai scazut al studentilor si masteranzilor care urmeaza o forma de invatamant superior in universitatile din tara. Din 2020 pana in 2022 facultatile romanesti au inregistrat o scadere de aproape 22.000 de tineri, arata cifrele Institutului National de Statistica. 
O platforma de analiza, cercetare si informare pentru mediul economic si societate, CES Bucharest (Bucharest Center For Economy & Society) este o organizatie independenta, infiintata pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte in Romania, cu obiectivul sustinerii unui mediu de business competitiv si dezvoltarii sociale sustenabile. 

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter