In contextul indeplinirii obiectivelor UE privind economia de energie si imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor, un nou raport, elaborat si reeditat sub egida Comisiei Europene de cercetatorii Claudiu C. Pavel si Darina T. Blagoeva (in cooperare cu E. Meuwissen – EUMEPS Construction, A. Duvielguerbigny – PU EUROPE si J. te Bos – EURIMA) analizeaza competitivitatea industriei europene de materiale termoizolatoare, a caror utilizare contribuie semnificativ la imbunatatirea eficientei energetice de ansamblu si la cresterea durabilitatii stocului de constructii imobiliare din Europa, in special prin reducerea pierderilor de energie la nivelul anvelopei cladirilor (pereti, acoperisuri, pardoseli etc.).
Inca din preambul, cei doi autori arata ca, sub impulsl favorabil al unor masuri guvernamentale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin imbunatatirea costurilor operationale, prin cresterea eficientei energetice si prin adoptarea unor reglementari privind cladirile cu un consum energetic apropiat de zero, cererea mondiala de materiale de termoizolare cu aplicatii pentru constructii este prognozata sa se majoreze cu un indice mediu compozit CAGR de +4,5%, intre anii 2016 si 2027. In UE, cresterea CAGR a cererii de materiale de izolare termica este preconizata la +3,48% (in intervalul 2015-2027), iar vata minerala (cu elemente bazaltice sau din sticla), precum si produsele din materiale plastice sub forma de spuma (EPS, XPS, PUR) sunt si vor continua sa fie cel mai des utilizate materiale pentru izolarea constructiilor.
„Analizand intensitatea competitiei pe piata globala a materialelor de izolare a cladirilor si pe baza rezultatelor unui studiu SWOT redactat de marile companii europene active in acest sector industrial, se poate afirma ca nivelul de competitivitate a industriei de profil din UE, in raport cu alti concurenti internationali, este moderat spre puternic. Astfel, sase din primii zece producatori globali de materiale izolatoare reprezinta companii europene, care sunt, in acelasi timp, lideri mondiali in productia de sisteme de termoizolare. In general, UE este o entitate exportatoare neta de asemenea materiale de izolare si, pentru ca exista multe alte companii europene care actioneaza pe diferitele segmente ale lantului valoric al produselor de izolare, procesul de furnizare poate fi considerat drept sustenabil. Dupa adoptarea noii legislatii a UE privind cladirile eficiente din punct de vedere energetic si pentru a satisface exigentele tot mai sporite referitoare la izolarea termica a cladirilor, industria europeana de profil ar trebui sa fie pregatita pentru a face fata unor provocari si presiuni suplimentare, prin consolidarea propriei capacitati de inovare”, au subliniat autorii cercetarii revizuite, intitulate „Competitive landscape of the EU’s insulation materials industry for energy-efficient buildings”.
In opinia ambilor autori, intrucat competitivitatea industriei europene a materialelor de izolare este medie spre inalta, in timp ce lantul valoric continua sa fie bine definit, pe termen scurt si mediu se impune efectuarea unor investitii care sa duca la dezvoltarea materialelor de izolare avansate (cum ar fi materialele superizolatoare - SIM, cele de schimbare a fazelor – PCM – care atrag/disipa suficienta energie, pentru a avea intr-o etapa/forma ulterioara functiuni eficiente de incalzire sau conditionare a aerului din incinte etc.). Toate acestea vor fi utilizate cu succes atat in cadrul proiectelor de reabilitare termica profunda a fondului construit din UE, cat si la edificarea cladirilor nZEB (cu un consum de energie apropiat de zero). In acelasi timp, noile tehnologii din domeniul termoizolarii pot fi adaptate tendintelor actuale de integrare a platformelor IT in constructii (prin intermediul BIM – si nu numai).
In plus, rolul materialelor de izolare in cadrul procesului de renovare (reabilitare termica) profunda a imobilelor din stocul existent de cladiri este si va ramane esential. Potrivit unor date statistice analizate de BPIE, in anul 2010, in UE existau peste 160 de milioane de cladiri, majoritatea rezidentiale, insa construite inainte de anul 1990 (aproape 50% din acestea au fost edificate inainte de 1960). Actualmente, circa 1% din acest stoc (luat ca etalon) reprezinta imobile nou-construite, intr-o perioada de 12 luni, astfel incat ar fi necesari peste 100 de ani pentru a inlocui complet stocul actual de cladiri. Insa, se estimeaza ca, prin renovarea profunda a imobilelor existente, se pot obtine economii de energie de 36% in raport cu consumul din prezent, pana in anul 2030, reducand astfel si dependenta UE fata de importul de resurse energetice. De asemenea, prin accelerarea lucrarilor de renovare profunda, pot fi create noi locuri de munca in industria constructiilor. Astfel, fiecare un milion de euro utilizat ca investitie in cresterea performantei energetice a imobilelor inseamna crearea a circa 19 noi locuri de munca (potrivit CEU si Euroace). Din punct de vedere al costurilor, renovarea profunda a imobilelor – cu beneficii reale si substantiale in cresterea eficientei energetice – impune cheltuieli de la cateva sute de euro pe metru patrat pana la circa 1.000 de euro pe metru patrat, ceea ce oricum se plaseaza sub costul unei constructii noi (de la zero), in anumite parti ale Europei. Materialele avansate, cu un pret competitiv, cum este si cazul celor de izolare, au o contributie majora la reducerea consumului energetic al cladirilor si, de asemenea, sustin competitivitatea intregului sector de constructii, dupa cum explica autorii studiului, care mai subliniaza de pilda ca vata minerala (bazaltica sau de sticla) reprezinta aproape 58% din piata specializata a UE, la un consum total estimat de 269,3 milioane de metri cubi pe an in 2019. Pentru a descarca studiul integral, click aici!