Investitii cu o valoare de peste 5 miliarde euro sunt alocate pentru productia de pompe de caldura in Europa in perioada 2022-2025. Compania Daikin Europe si grupurile germane Viessmann, Bosch si Stiebel Eltron au anuntat cele mai mari investitii in domeniu, de 1,2 miliarde euro, un miliard de euro, 700 de milioane de euro, respectiv 600 de milioane de euro, dar fonduri importante vor fi alocate si de compania suedeza NIBE (460 de milioane de euro), de grupul BDT Thermea (300-400 de milioane de euro), dar si de Wilo (300 de milioane de euro).
In contextul in care industria pompelor de caldura se va dezvolta exponential in anii urmatori, specialistii vorbesc deja de o potentiala lipsa a instalatorilor avizati in instalarea acestor sisteme.
"Utilizatorii finali din Europa vad din ce in ce mai putin combustibilul fosil ca o solutie de legatura catre un sector de incalzire decarbonizata si, totodata, si-au pierdut increderea in Rusia ca furnizor de energie. Aceasta duce la o crestere brusca a cererii atat pentru pompe de caldura rezidentiale si comerciale, cat si pentru sistemele utilizate in sectorul industrial, dar si ca o solutie la incalzirea centralizata. Producatorii europeni reactioneaza la aceasta schimbare prin directionarea bugetelor de investitii catre dezvoltarea capacitatilor de productie si logistica", au explicat reprezentantii Asociatiei europene a producatorilor de pompe de caldura (EHPA).
Potrivit datelor organizatiei, in prezent sunt instalate, la nivel european, aproximativ 20 de milioane de pompe de caldura, care contribuie la o reducere de 54 milioane de tone a emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera, cifra echivalenta cu emisiile dintr-un an de zile ale unei tari precum Grecia. Conform estimarilor, pana in 2030 vor mai fi instalate alte circa 60 de milioane de pompe de caldura pe continent, ceea ce s-ar transpune in crearea a 3 milioane de locuri noi de munca, in special in sectorul serviciilor, o scadere medie de 20% a valorii facturilor la energie la nivelul gospodariilor, o diminuare de 46% a emisiilor de CO2 ale cladirilor raportat la nivelul din 2022, o crestere de circa 2,5% a PIB-ului european, economii de circa 60 de miliarde de euro in perioada 2023-2030 datorate reducerii importului de energie si o scadere de pana la 40% a consumului de gaze in cladiri.