Primaria Sectorului 4, din Bucuresti, a derulat in ultimii ani o serie de proiecte importante, in special de infrastructura, grupate, conform afirmatiilor edilului Daniel Baluta, intr-un asa-numit proiect de „regenerare urbana”, ce presupune actiuni care depasesc simplele operatiuni de intretinere a soselelor sau reabilitare termica a blocurilor de locuinte. Investitiile vor viza, printre altele, modernizarea cailor rutiere si pietonale, constructia de parcari, centre agro-alimentare. La toate acestea se adauga, dupa cum este normal, renovarea completa a imobilelor din sector, implicand, pe langa operatiunile de eficientizare energetica, inclusiv actiuni specifice de consolidare. Pentru a obtine o imagine obiectiva asupra proiectelor respective, a fost solicitata opinia Primarului Sectorului 4 Daniel Baluta, care ofera, in continuare, detalii atat despre lucrarile finalizate, cat si despre cele viitoare.
- Cum se implica Primaria in lucrarile de infrastructura?
- Este important de stiut ca este pentru prima data cand o primarie de sector are in administrare 11 din cele 14 bulevarde (care sunt tranzitate de mijloace de transport in comun). Este un exemplu de descentralizare, Consiliul Local S4 solicitand Consiliului General al Municipiului Bucuresti acest lucru. Proiectul-pilot este un model in ceea ce priveste gestionarea traficul rutier: am largit 30 km de strazi de la 2 benzi la 4 benzi, am imbunatatit iluminatul public, retelele de utilitati au fost dezvoltate, firele aeriene in multe cazuri (mai ales in intersectii) au fost instalate in subteran etc. In ceea ce priveste contactul cu zona metropolitana (in special, iesirile din Soseaua Giurgiului, Oltenitei si Berceni), toate legaturile cu acestea se vor face pe patru benzi pe sens, pana la finalul lui 2019. Este pentru prima oara cand o primarie se ocupa de operatiuni de o asemenea complexitate, cum ar fi reglarea infrastructurii rutiere, care s-a finalizat cu succes pe bulevarde importante, precum Constantin Brancoveanu sau Alexandru Obregia, unde au fost redefinite trecerile de pietoni, locurile de intoarcere, astfel incat sa fie minimizat riscul de accidentare. In ceea ce priveste parcarile, proiectele actuale includ astfel de obiective amplasate la IMGB (380 de locuri), Aparatorii Patriei, Piata Sudului (360 de locuri), Zona Tineretului (755 de locuri), Constantin Brancoveanu si Alunisului (400 de locuri). Mai este de mentionat prelungirea Magistralei 2 de metrou cu o statie catre linia de centura - lucrare asumata tot de noi - deja studiul de fezabilitate fiind finalizat. Pentru finantare, lucrarea se preteaza la Fondul Suveran de Investitii.
- Este important de stiut ca este pentru prima data cand o primarie de sector are in administrare 11 din cele 14 bulevarde (care sunt tranzitate de mijloace de transport in comun). Este un exemplu de descentralizare, Consiliul Local S4 solicitand Consiliului General al Municipiului Bucuresti acest lucru. Proiectul-pilot este un model in ceea ce priveste gestionarea traficul rutier: am largit 30 km de strazi de la 2 benzi la 4 benzi, am imbunatatit iluminatul public, retelele de utilitati au fost dezvoltate, firele aeriene in multe cazuri (mai ales in intersectii) au fost instalate in subteran etc. In ceea ce priveste contactul cu zona metropolitana (in special, iesirile din Soseaua Giurgiului, Oltenitei si Berceni), toate legaturile cu acestea se vor face pe patru benzi pe sens, pana la finalul lui 2019. Este pentru prima oara cand o primarie se ocupa de operatiuni de o asemenea complexitate, cum ar fi reglarea infrastructurii rutiere, care s-a finalizat cu succes pe bulevarde importante, precum Constantin Brancoveanu sau Alexandru Obregia, unde au fost redefinite trecerile de pietoni, locurile de intoarcere, astfel incat sa fie minimizat riscul de accidentare. In ceea ce priveste parcarile, proiectele actuale includ astfel de obiective amplasate la IMGB (380 de locuri), Aparatorii Patriei, Piata Sudului (360 de locuri), Zona Tineretului (755 de locuri), Constantin Brancoveanu si Alunisului (400 de locuri). Mai este de mentionat prelungirea Magistralei 2 de metrou cu o statie catre linia de centura - lucrare asumata tot de noi - deja studiul de fezabilitate fiind finalizat. Pentru finantare, lucrarea se preteaza la Fondul Suveran de Investitii.
- Care sunt principalele instrumente financiare disponibile pentru transpunerea in practica a proiectelor actuale
- Dupa cum mentionam anterior, o sursa majora de finantare este BEI, de la care am contractat un imprumut, la care se adauga suma de 30 milioane de euro din surse europene (Programul Operational Regional POR, Axa Prioritara 3). Cofinantarea asumata de proprietari in cazul utilizarii fondurilor BEI este de 20%, dar avem o hotarare de Consiliu Local care prevede in cazul persoanelor care au venituri mai mici decat salariul minim pe economie, ca acestea sa beneficieze din partea Primariei de o subventie, privita ca o masura de protectie sociala. In ceea ce priveste fondurile europene, unde 25% din costuri este necesar sa fie asumate de beneficiari, avem posibilitatea sa subventionam 21,5% - suma urmand sa fie returnata sub forma unei taxe speciale platite de timp de 10 ani (5 ani, la cerere) de catre beneficiarii care nu intrunesc conditia prevazuta anterior. Sumele acordate de primarie nu sunt purtatoare de dobanda. Referitor la reabilitari, procedura de contractare a serviciilor specifice prevede realizarea unor licitatii. In acest caz exista doua variante: fie un acord-cadru pentru o perioada de patru ani (o promisiune de cumparare de servicii), fie un contract individual pentru fiecare bloc (valabil in cazul finantarii cu bani europeni). Lucrarile se desfasoara sub un contract de mandat, din punct de vedere tehnic fiind respectate normativele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP). Asociatiile de proprietari care solicita ajutorul Primariei trebuie sa se supuna acestor reguli, in caz contrar avand posibilitatea de a opta pentru finantare din surse proprii.
- Dupa cum mentionam anterior, o sursa majora de finantare este BEI, de la care am contractat un imprumut, la care se adauga suma de 30 milioane de euro din surse europene (Programul Operational Regional POR, Axa Prioritara 3). Cofinantarea asumata de proprietari in cazul utilizarii fondurilor BEI este de 20%, dar avem o hotarare de Consiliu Local care prevede in cazul persoanelor care au venituri mai mici decat salariul minim pe economie, ca acestea sa beneficieze din partea Primariei de o subventie, privita ca o masura de protectie sociala. In ceea ce priveste fondurile europene, unde 25% din costuri este necesar sa fie asumate de beneficiari, avem posibilitatea sa subventionam 21,5% - suma urmand sa fie returnata sub forma unei taxe speciale platite de timp de 10 ani (5 ani, la cerere) de catre beneficiarii care nu intrunesc conditia prevazuta anterior. Sumele acordate de primarie nu sunt purtatoare de dobanda. Referitor la reabilitari, procedura de contractare a serviciilor specifice prevede realizarea unor licitatii. In acest caz exista doua variante: fie un acord-cadru pentru o perioada de patru ani (o promisiune de cumparare de servicii), fie un contract individual pentru fiecare bloc (valabil in cazul finantarii cu bani europeni). Lucrarile se desfasoara sub un contract de mandat, din punct de vedere tehnic fiind respectate normativele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP). Asociatiile de proprietari care solicita ajutorul Primariei trebuie sa se supuna acestor reguli, in caz contrar avand posibilitatea de a opta pentru finantare din surse proprii.
- Cum se raporteaza Primaria la problematica sigurantei la incendiu, dat fiind faptul ca unul dintre cele mai devastatoare evenimente de acest tip a avut loc in Sectorul 4 al Capitalei?
- Una dintre obligatiile noastre majore este cea legata de siguranta publica, in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001. De aceea, inca din anul 2016 am demarat operatiuni de obtinere a autorizatiei de securitate la incendiu acolo unde era posibil, respectiv de demolare, in cazul constructiilor compromise din acest punct de vedere. In afara de acest risc real, mai exista si cel al imobilelor aflate in clasa de risc seismic ridicat (RS1), unde se impune, de asemenea, implementarea unor masuri de securitate. Inclusiv contractul pe care il derulam cu Banca Europeana de Investitii (BEI) nu permite efectuarea de lucrari specifice pe cladiri situate in aceasta clasa de risc. In ceea ce priveste cladirile din clasele RS2 si RS3, se poate observa ca imobilele care intra cu prioritate in programele de reabilitare termica sunt situate, conform unei decizii a comitetului local pentru situatii de urgenta, in zonele cu un trafic pietonal intens, pentru a elimina cat mai rapid pericolele existente. Cea mai mare problema a celor 1.680 de blocuri din Sectorul 4, fiind vorba cu deosebire despre cele construite in anii ’60 (circa 85% din total), este cea a balcoanelor, respectiv logiilor, din cauza corodarii sistemelor de prindere la corpul cladirii. In ceea ce priveste unitatile de invatamant, administram 74 de corpuri de cladire, pentru 60 dintre acestea avand deja semnate contracte de obtinere a autorizatiei de siguranta la incendiu (ceea ce inseamna inclusiv faptul ca beneficiaza de finantarea necesara de la bugetul local si din Programul National de Dezvoltare Locala - PNDL, etapa a II-a). Miza pe care ne-am propus-o este ca, pana la finele lui 2020, toate constructiile din categoria respectiva sa beneficieze de autorizatia necesara. In ceea ce priveste Piata Sudului, am luat decizia de demolare, intrucat unul dintre argumentele esentiale pentru acest obiectiv - cel mai tranzitat din sector - a fost constituit de obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu. Estimam ca pana la finele anului curent obiectivul va fi finalizat. De asemenea, in prezent lucram si la Piata Progresul, pentru dotarea sa cu toate sistemele necesare pentru protectia impotriva focului, iar actiunea se va incheia in circa 4 luni. Modificarile realizate sunt de fond si nu de forma, presupunand dotarea cu sisteme avansate de protectie, inclusiv dispozitive de desfumare. Din punctul nostru de vedere, orice rabat la calitate este inacceptabil in planul sigurantei la incendiu.
- Una dintre obligatiile noastre majore este cea legata de siguranta publica, in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001. De aceea, inca din anul 2016 am demarat operatiuni de obtinere a autorizatiei de securitate la incendiu acolo unde era posibil, respectiv de demolare, in cazul constructiilor compromise din acest punct de vedere. In afara de acest risc real, mai exista si cel al imobilelor aflate in clasa de risc seismic ridicat (RS1), unde se impune, de asemenea, implementarea unor masuri de securitate. Inclusiv contractul pe care il derulam cu Banca Europeana de Investitii (BEI) nu permite efectuarea de lucrari specifice pe cladiri situate in aceasta clasa de risc. In ceea ce priveste cladirile din clasele RS2 si RS3, se poate observa ca imobilele care intra cu prioritate in programele de reabilitare termica sunt situate, conform unei decizii a comitetului local pentru situatii de urgenta, in zonele cu un trafic pietonal intens, pentru a elimina cat mai rapid pericolele existente. Cea mai mare problema a celor 1.680 de blocuri din Sectorul 4, fiind vorba cu deosebire despre cele construite in anii ’60 (circa 85% din total), este cea a balcoanelor, respectiv logiilor, din cauza corodarii sistemelor de prindere la corpul cladirii. In ceea ce priveste unitatile de invatamant, administram 74 de corpuri de cladire, pentru 60 dintre acestea avand deja semnate contracte de obtinere a autorizatiei de siguranta la incendiu (ceea ce inseamna inclusiv faptul ca beneficiaza de finantarea necesara de la bugetul local si din Programul National de Dezvoltare Locala - PNDL, etapa a II-a). Miza pe care ne-am propus-o este ca, pana la finele lui 2020, toate constructiile din categoria respectiva sa beneficieze de autorizatia necesara. In ceea ce priveste Piata Sudului, am luat decizia de demolare, intrucat unul dintre argumentele esentiale pentru acest obiectiv - cel mai tranzitat din sector - a fost constituit de obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu. Estimam ca pana la finele anului curent obiectivul va fi finalizat. De asemenea, in prezent lucram si la Piata Progresul, pentru dotarea sa cu toate sistemele necesare pentru protectia impotriva focului, iar actiunea se va incheia in circa 4 luni. Modificarile realizate sunt de fond si nu de forma, presupunand dotarea cu sisteme avansate de protectie, inclusiv dispozitive de desfumare. Din punctul nostru de vedere, orice rabat la calitate este inacceptabil in planul sigurantei la incendiu.
- Care sunt planurile de investitii pentru perioada urmatoare?
- In zona din vecinatatea Cimitirului Serban Voda va fi construita o cladire a clinicii universitare de medicina dentara a UMF Carol Davila, ce va include si un amfiteatru. Foarte importanta este precizarea este ca in aria dintre centrul comercial Sun Plaza si complexul rezidential Asmita Gardens se lucreaza la PUZ-ul ce are ca scop initierea asa-numitului „oras de business”, unde regimul de inaltime va fi mai mare de 12 niveluri. Acest proiect face parte din planul general de regenerare urbana pe care ni l-am propus, ce include strazi, cladiri, spatii verzi, parcuri etc. si care are ca scop revalorizarea zonei de sud a Capitalei, destul de defavorizata pana in prezent in raport cu cea de nord. Pe termen mediu, ne vom ocupa inclusiv de obiectivul Deltei Vacarestiului, care, in opinia noastra, nu a beneficiat de o abordare corecta. Autoritatile locale din sector au capacitatea de a realiza lucruri deosebite acolo. Ceea ce am facut si se vede in prezent, ne creeaza premisele sa discutam concret despre un astfel de proiect, in faza initiala trebuind sa fie definit cu exactitate ceea ce dorim sa realizam. Ulterior, urmeaza efectuarea unui studiu de fezabilitate si a unui proiect, dupa care va trebui sa ne ocupam de obtinerea finantarii necesare. De altfel, pentru toate proiectele la care ne vom implica si in viitor, vom folosi toate facilitatile oferite de lege pentru a ne atinge tintele propuse.
- In zona din vecinatatea Cimitirului Serban Voda va fi construita o cladire a clinicii universitare de medicina dentara a UMF Carol Davila, ce va include si un amfiteatru. Foarte importanta este precizarea este ca in aria dintre centrul comercial Sun Plaza si complexul rezidential Asmita Gardens se lucreaza la PUZ-ul ce are ca scop initierea asa-numitului „oras de business”, unde regimul de inaltime va fi mai mare de 12 niveluri. Acest proiect face parte din planul general de regenerare urbana pe care ni l-am propus, ce include strazi, cladiri, spatii verzi, parcuri etc. si care are ca scop revalorizarea zonei de sud a Capitalei, destul de defavorizata pana in prezent in raport cu cea de nord. Pe termen mediu, ne vom ocupa inclusiv de obiectivul Deltei Vacarestiului, care, in opinia noastra, nu a beneficiat de o abordare corecta. Autoritatile locale din sector au capacitatea de a realiza lucruri deosebite acolo. Ceea ce am facut si se vede in prezent, ne creeaza premisele sa discutam concret despre un astfel de proiect, in faza initiala trebuind sa fie definit cu exactitate ceea ce dorim sa realizam. Ulterior, urmeaza efectuarea unui studiu de fezabilitate si a unui proiect, dupa care va trebui sa ne ocupam de obtinerea finantarii necesare. De altfel, pentru toate proiectele la care ne vom implica si in viitor, vom folosi toate facilitatile oferite de lege pentru a ne atinge tintele propuse.