Pana in anul 2027, Romania va beneficia de fonduri europene de 14,3 miliarde euro pentru investitii in infrastructura de transport rutier, din care 5,4 miliarde euro vor proveni din Programul Transport 2021-2027, 5,1 miliarde euro din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), 3,8 miliarde euro din Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) si 200 de milioane de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). In acest context, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se va concentra, prioritar, pe derularea proiectelor din PNRR, respectiv constructia autostrazilor A7 Ploiesti - Pascani (319 km) si Sibiu - Pitesti, a capetelor Targu Mures - Miercurea Nirajului si Leghin - Targu Neamt din A8, pe finalizarea sectorului lipsa Margina-Holdea (13 km) din cadrul A1 Lugoj - Deva, pe constructia tronsonului Nadaselu - Poarta Salajului (43 km) de pe A3 - Transilvania, dar si pe finalizarea Inelului de Centura al Bucurestiului (A0). In acelasi timp, constructia si dezvoltarea drumurilor expres aflate in proiectare (precum Tisita - Albita) sau executie (cum sunt DX Craiova - Pitesti sau Braila - Galati) si a variantelor de ocolire raman o prioritate pentru CNAIR. Ca obiectiv general, CNAIR si-a propus obiectivul de a inaugura circa 100 de kilometri de drumuri de mare viteza pe an, tinta care este realizabila.Despre investitiile in infrastructura rutiera, obiectivele CNAIR si problematicile de actualitate din domeniu vorbeste, in cele ce urmeaza, Cristian Pistol, directorul general al Companiei de drumuri.
Interviu cu ing. Cristian Pistol (46 de ani), director general al CNAIR SA si manager cu o experienta profesionala de 25 de ani in sectorul de constructii.
- Care este valoarea bugetului de care dispune CNAIR in 2023 si ce fonduri vor fi alocate pentru investitii?
- In anul 2023 creditele bugetare aprobate sunt de 11,45 miliarde lei, dintre care suma pentru investitii este de 10,44 miliarde lei. Pana in prezent, se inregistreaza o executie in valoare de 4,25 miliarde lei, din care suma pentru investitii este de 3,75 miliarde lei.
Mentionam ca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, CNAIR poate promova catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) propuneri de reasezare ale prevederilor bugetare aprobate intre titluri/ articole/ alienate bugetare, pentru proiectele de investitii, astfel incat sa se asigure o derulare corespunzatoare. Creditele bugetare aprobate la capitolul buget de stat pentru investitiile derulate de CNAIR au crescut exponential in ultimii ani. De exemplu, in anul 2022 fata de un buget de investitii initial de 6,27 miliarde lei, la finele anului a fost aprobat un buget de 9,36 miliarde lei, inregistrandu-se o executie de aproximativ 99%.
- Cati km de autostrazi si drumuri de mare viteza se afla in executie, in acest moment si cati estimati ca vor fi dati in folosinta in 2023 si in 2024?
- Conform datelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/19.12.2022, pentru CNAIR, sunt in executie in anul 2023 un numar de 675 km autostrazi si drumuri expres si un numar de 108 km variante de ocolire.
In 2023, estimam ca vom inaugura 132,23 km de drumuri de mare viteza, din care 81,48 km de autostrada si 50,75 km de drum expres: •Autostrada Transilvania, sectorul Nusfalau - Suplacu de Barcau (13,55 km);
• Autostrada Transilvania, sectorul Chetani - Campia Turzii (15,7 km);
• Autostrada A0 - Lotul 1 Sud: Glina - Vidra (16,93 km);
• Autostrada A0 - Lotul 2 Sud: Vidra - Bragadiru (16,3 km);
• Autostrada A0 - Lotul 2 Nord: Corbeanca - Afumati (19 km);
• Drum expres Craiova - Pitesti, Tronsonul 3: Valea Mare - Colonesti (31,75 km).
Pentru aceste proiecte, desi termenul contractual este anul 2024, exista o mobilizare foarte buna a antreprenorilor, astfel ca lucrarile vor fi finalizate mai devreme de termen. Sfarsitul anului 2023 este termenul asumat de catre antreprenori pentru fiecare din proiectele mentionate mai sus.
Tot in 2023, este planificata finalizarea Drumului expres Oradea - A3, cu o lungime de 19 km, precum si inaugurarea Podului de la Braila, cu cei 22 km de drumuri de legatura.
Pentru anul 2024 este prevazuta deschiderea circulatiei pe 137,69 km de drumuri de mare viteza, din care 99,56 km de autostrada si 42,6 km de drum expres. Astfel, de anul viitor ar urma sa devina operationale:
• Autostrada Transilvania, sectorul Zimbor - Poarta Salajului (12,24 km);
• Autostrada A0 - Lotul 3 Sud: Bragadiru - Joita (17,96 km). In acest caz, desi termenul contractual este anul 2023, exista risc major de nefinalizare a lucrarilor in conformitate cu termenul contractual, ca urmare a slabei mobilizari a antreprenorului;
• Autostrada A7 Ploiesti - Buzau, Lot 1: Dumbrava - Mizil (21 km);
• Autostrada A7 Ploiesti - Buzau, Lot 2: Mizil - Pietroasele (28,35 km);
• Autostrada A7 Buzau - Focsani, Tronsonul 1: Buzau - Vadu Pasii (4,6 km);
• Autostrada A7 Buzau - Focsani, Tronsonul 4: Mandresti Munteni - Focsani (10,94 km);
• Autostrada A0 - Lotul 4 Sud: Pantelimon - Glina (4,47 km);
• Drum expres Craiova - Pitesti, Tronsonul 4: Colonesti - Oarja - Pitesti (31,82 km);
• Drum expres Braila - Galati (10,77 km).
In total, in peioada 2022-2024 este prevazuta inaugurarea a 327,41 km de drumuri de mare viteza, din care 194,21 km de autostrada si 133,2 km de drum expres.
- Care considerati ca sunt principalele cauze ale intarzierii foarte mari a proiectelor mari de infrastructura si ce masuri veti lua pentru rezolvarea acestor probleme?
- De la preluarea mandatului si pana in prezent am accentuat necesitatea instituirii unui parteneriat constructiv, onest si exercitat cu buna-credinta intre CNAIR si antreprenori. Din calitatea de Director General, am intreprins diligentele necesare pentru a debloca anumite proiecte de interes regional (VO Mihailesti, VO Tecuci etc.) sau national (tronsonul 1 al Drumului expres Craiova - Pitesti) si pentru a initia noi proiecte de infrastructura (A7, A8 impreuna cu celelalte proiecte prevazute in PNRR) extrem de importante pentru economia romaneasca si pentru cresterea calitatii vietii tuturor beneficiarilor infrastructurii rutiere.
Intarzierile de care mentionati au cauze comune care dovedesc carentele trecute ale acestui parteneriat. Vorbim despre o serie de operatiuni administrative, care implica o serie de autoritati si institutii publice (avize, relocari de utilitati) si de o birocratie care poate frana dezvoltarea proiectelor de infrastructura. In acest sens, impreuna cu ministrul Transporturilor si Infrastructurii, am incercat sa preintampinam astfel de cauze prin schimbarea pozitiva a legii achizitiilor publice si a altor acte normative pentru a creste eficienta derularii proiectelor. Acest lucru se observa astazi pe santiere si reprezinta o dovada a unui real parteneriat cu antreprenorii.
In acelasi timp, cu ajutorul MTI, o serie de proiecte regionale au fost descentralizate pentru a creste nivelul lor de implementare prin implicarea activa a autoritatilor publice locale.
Pe langa aceste aspecte administrativ-legale, au existat mai multe evenimente regretabile care au creat dificultati pe santiere, precum Pandemia de Covid-19, care a provocat unele sincope pe santiere in special in domeniul fortei de munca disponibile, si razboiul din Ucraina care a condus la o criza in piata constructiilor legata de cresterea preturilor la diferite materiale de constructie.
Impreuna cu Guvernul, pe langa initierea de masuri pentru modificarea legislatiei achizitiilor publice si a obtinerii avizelor, am sprijinit un efort comun la care au participat atat reprezentantii Ministerului Transporturilor, cat si specialistii companiilor aflate in coordonarea ministerului, pentru a putea atenua crizele de pe santiere prin stabilirea unei corecte clauze de indexare a preturilor in contratele derulate de catre CNAIR.
Nu putem omite si faptul ca avem santiere cu probleme, unde antreprenorii nu reusesc sa se incadreze in termenele contractate sau mobilizarea este extrem de slaba. Consider ca aprofundarea acestui parteneriat este solutia pentru a accelera implementarea proiectelor.
Pe termen mediu si lung, digitalizarea atat a santierelor, cat si a companiei de drumuri va deveni o prioritate care va contribui la executia eficienta si performanta a proiectelor de infrastructura.
- Ce reprezinta, mai exact, documentele constatatoare negative intermediare pe care le-ati acordat companiilor de proiectare, consultanta si constructii? In ce fel afecteaza acestea companiile?
- CNAIR a emis, dupa modificarea legislatiei achizitiilor publice, mai multe certificate constatatoare negative intermediare pentru intarziere pe diverse proiecte de infrastructura. Documentul constatator este reglementat de art. 166 din Norme Metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/ acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (in continuare "Normele Metodologice"). Eliminarea de la viitoare licitatii pe baza unui document constatator negativ se realizeaza in temeiul art. 167 alin. (1). lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice.
Ca regula trecuta, astfel de documente se emiteau la finalizarea contractului de achizitie publica. In prezent, modificarea legislatiei achizitiilor publice a creat posibilitatea ca acestea sa poata fi emise si pe perioada derularii contractului.
In prezent, conform alin. (52) al art. 166 din Normele Metodologice, legislatia ofera dreptul autoritatii de a emite astfel de documente constatatoare din 90 in 90 de zile de la momentul semnarii contractului.
Faptele si situatiile juridice consemnate se vor referi la stadiul contractului si, daca este cazul, eventualele intarzieri/ deficiente in implementarea contractului, precum si eventualele daune cauzate din culpa antreprenorului. In acelasi timp, antreprenorii pot ataca documentele constatatoare in contencios administrativ, in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, avand la indemana si un instrument legal prin care sa introduca o cerere de suspendare a efectelor documentului constatator negativ.
- Care sunt principalele obiective stabilite la nivelul CNAIR in 2023 si pe termen mediu?
- Toate obiectivele CNAIR deriva din legea de infiintare si din acte normative emise de managementul CNAIR la care se adauga declaratia ferma a ministrului Sorin Grindeanu care subliniaza ca, pentru anii viitori, media de kilometri de autostrada si drum expres pe care ii vom da in circulatie sa fie de minimum 100 pe an.
Pe langa obiectivele asumate prin PNRR, dezvoltarea armonioasa a infrastructurii rutiere nationale ramane principalul obiectiv al companiei de drumuri si, in acelasi timp, o datorie istorica fata de cetateni.
