Prin intermediul unui nou articol, ing. Dan-Rodion Pogangeanu, Managing Partner in cadrul societatii Elux Rodit, membru in Colegiul Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS), se refera la diverse aspecte de actualitate, specifice activitatii dirigintilor de santier – si nu numai, avand in vedere implicatiile de natura politica, economica, legislativa si sociala, care influenteaza domeniul constructiilor, in ansamblu. Trebuie insa precizat, din nou, in primul rand, ca punctul de vedere si toate consideratiile sau opiniile din acest text reflecta strict punctul de vedere personal al autorului, ca specialist, si nu angajeaza cu nimic pe cel al firmei sau al altor colaboratori, inclusiv pe cel al CTDS, iar in al doilea rand, ca acestea sunt exprimate in al treilea an dupa declansarea pandemiei de coronavirus (Covid-19), care a determinat printre multe altele instituirea starii de urgenta si a celei de alerta (prelungita) pe intregul teritoriu national, ceea ce a dus la resetarea completa a relatiilor anterioare in configuratia cetatean-lege-societate-stat. De asemenea, o alta resetare a avut – si se remarca in continuare – din cauza faptului ca, in contextul in care pandemia nu a fost pe deplin eradicata – la granita Romaniei a izbucnit si se desfasoara un conflict militar de amploare, intre Federatia Rusa si Ucraina. Acest conflict a luat prin surprindere intreaga lume, fiind oricum greu de inteles ca, dupa 1945 si pana in prezent, o asemenea situatie de amploare si cu motivele „istorice” invocate – denazificare, demilitarizare, razboi, operatiune militara speciala – ar mai fi fost posibila vreodata in Europa. De comun acord cu specialistul, articolul a fost adaptat astfel incat sa reflecte realitatile vizibile in prezent, dar trebuie subliniat si ca, pe fondul pandemiei (asa-numitul „al saselea val” din Romania si din Europa, estimat sa atinga apogeul, in tara noastra, in luna august a.c.), respectiv al conflictului militar aflat in desfasurare (cu teritorii ale Ucrainei aflate deja sub control rusesc), toate predictiile privind situatia politico-sociala si economica, de ansamblu, respectiv cele referitoare la evolutia pietei constructiilor, in particular, au un grad mare de incertitudine.
„Ar fi banal sa spunem, de pilda, ca actuala criza a energiei, care de altfel se manifesta de ceva timp (inca din ultima parte a anului 2021), a adus deja unele modificari la nivelul industriei. Adevarul indiscutabil, de domeniul evidentei, este ca fluctuatiile de preturi pe care le-a suferit energia pe toate palierele au bulversat intreaga societate, avand drept consecinta, tot mai vizibil, anumite rasturnari ale valorilor tocmai acolo unde ne asteptam mai putin. Una dintre cele mai bruste schimbari, dar despre care inca se vorbeste doar tangential, este aceea care se refera la modul in care se construieste. Am in vedere aici discrepanta dintre «traditionalul» inca actual in care se construiesc cladirile, care in cele mai multe cazuri se rezuma la conformarea din punct de vedere static - structural, restul fiind considerate drept detalii, mofturi cumva inutile, costisitoare si la care oricum se pricepe oricine, si noile precepte, modele, care ar revolutiona domeniul constructiilor. Printre inutilitatile si asa-numitele mofturi costisitoare, despre care prea putina lume vorbeste si cunoaste in amanunt, se afla cele date prin legea locuintei. Se incearca impunerea unor suprafete minime pentru locuinte de o maniera detaliata, evident tipic romaneasca, unde cuvantul dat si strangerea de mana au ramas in desuet; evident, legea ramane un deziderat, prea putin respectata, tendinta pietei fiind, ca si in societate, de polarizare intre lux si modelari cu mobilier suprapus, pliabil etc. Diferenta este ca, daca in orice societate polarizarea pana la un anumit nivel tine de normalitate, aducand cu ea functii de reglaj esentiale, in ceea ce priveste suprafetele alocate unui dormitor, unei bai etc., acestea sunt totusi mai putin la latitudinea fiecaruia, chiar daca uneori acest aspect devine neconvenabil investitorului”, a avertizat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Dupa cum sustine specialistul, un alt set de detalii aparent costisitoare, cunoscute si stapanite de toata lumea, este dat de modul de termoizolare a cladirilor, cu corolarul ca, atunci cand peretii exteriori sunt imbracati in deja clasicii zece centimetri de polistiren expandat sau uneori vata minerala, pare de la sine inteles ca „cerinta este indeplinita”, lucru ce ar trebui sa dispara odata cu conceptul nZEB. „Succint vorbind, simplul fapt ca polistirenul se gaseste comercializat sub mai multe forme si calitati, aspect despre care, din experienta directa, constat ca prea putini constructori au habar, nemaivorbind de beneficiari sau investitori, deja lasa un spatiu urias de lucru si discutie. Daca mai amintim si faptul ca grosimea optima a stratului termoizolant este direct dependenta de energia primara utilizata in serviciile cladirii, deja putem avea o discutie care depaseste cadrul acestei rubrici. Alarmant este totusi comportamentul contradictoriu al beneficiarilor finali, regasit de altfel si in alte situatii, prin care, pe de o parte, asistam la o agitatie datorata nevoii de raspunsuri, iar pe de alta parte, reiese superficialitatea cu care sunt privite solutiile care de fapt sunt deja accesibile, dar ignorate, tocmai datorita agitatiei. Se poate astfel ajunge la concluzia simpla si fireasca potrivit careia mai avem mult de lucru la nivel de educatie, aici nefiind vorba de sistemul de invatamant, ci de bunul-simt si cultura generala. Practic vorbind, o luna de zile petrecuta undeva, sa zicem, in Germania, poate sa conteze mai mult decat ani intregi consumati pe bancile scolii. Ca si in cazul scolii traditionale, putem avea totusi conditii de esec. In cazul celor plecati prin strainatate, lipsa unor cunostinte minime de limba, cumulate cu un nivel totusi scazut al castigului salarial, face ca pentru multi experienta de strainatate sa se reduca la relatia cu vreun sef local ori conationali nici ei pe deplin lamuriti si integrati, fara a putea beneficia de o imbunatatire profesionala conform asteptarilor din strainatate”, mai opineaza expertul.
Comportamentele contradictorii sunt combinate cu irascibilitatea
Ing. Dan-Rodion Pogangeanu atrage atentia, in continuare, ca, daca ar exista numai comportamentele contradictorii inca ar fi bine, cat timp mai este cineva care se pricepe si cat timp reusim ca actul decizional sa ajunga la cine trebuie. Intalnim insa tot mai des, aproape permanent si ca o constanta, o irascibilitate impredictibila. „Unde te astepti mai putin, la simple schimburi de convenienta in domeniul profesional ori in traficul auto, discutiile ce ar trebui sa fie ori amabile, ori sa nu mai fie purtate, se transforma subit in exprimari agresive. Dovada ca, daca nu admitem ipoteza absurda a unei culpe omniprezente, ceva pluteste in aer, multumita in special unei clase politice care, la un moment dat, in lipsa de alte idei, a gasit de cuviinta sa alimenteze si sa inventeze teme de ura, dispret, neacceptare a celuilalt; exista si ipoteza agitatiei permanente vizibile in neomarxism, insa la noi este chiar mai mult decat atat! Pentru cei care se credeau destepti, considerand ca orice/ oricine poate fi manipulat, in sensul bunei gestionari, chiar si din agresivitate putand fi obtinut ceva, avem la doar cativa kilometri de granita un veritabil conflict, dupa unii - razboi, dupa altii - operatiune militara speciala. Continuand aceasta idee legata de agresivitate si tinand cont de sincopele care apar in mecanismele de reglaj al pietei, mai precis in ceea ce priveste modul in care echilibrul dintre cerere si oferta este afectat in ultima perioada, putem admite ca in actualul context o investitie marita in zona militara poate fi binevenita din toate punctele de vedere, inclusiv ca oportunitate de stimulare a industriei locale si chiar cercetarii. Pana la urma, industria de aparare este totdeauna si oriunde purtatoare a celor mai avansate tehnologii, numai daca sunt dezvoltate cu calm si rigoare. Evident ca finalitatea, conflagratia, ramane indezirabila, insa, in ceea ce priveste partea civila, suntem totusi singura tara in care exista pe sosele autoturisme personale prevazute cu carlig de remorcare montat cu scopul special de distrugere a radiatorului celeilalte masini in cazul unui accident; am zice, in relatie cu modelul de dezvoltare sociala consacrat din pacate la noi, deloc bland si pacifist. Mai precis, un model bazat pe un grad ridicat de agresivitate fata de orice este perceput drept obstacol – concurenta, autoritate, angajati pretentiosi, tineri declarati apriori analfabeti etc. - si mai putin spre deloc bazat pe o superioritate a cunostintelor, fie ele din domeniul afacerilor, fie tehnice etc. Altfel spus, dintre cele trei cai de castig, conform perceptelor de pe Wall Street – istetime, viteza sau inselaciune – la noi pare ca s-a optat pentru ultimele doua. Ca sa nu alarmam sau sa creez rumoare cu astfel de aprecieri, evident ca optiunea ramane de multe ori si din fericire doar la nivelul dorintei neimplinite, societatea in ansamblul ei nepermitand totusi aberatii; nu fiindca cineva este musai preocupat, ci fiindca in mod natural orice inselaciune presupune automat si o persoana inselata, ceea ce face ca autoreglajul sa functioneze spontan, precum simplul reflex de autoaparare. Ce ramane rau din toate acestea este atmosfera viciata, de unde si constanta plecarii peste hotare, cu lipsa fortei de munca, mai mult sau mai putin calificate ce reprezinta doar una din consecinte. Ca sa induc totusi o nota optimista, dar si realista, trebuie amintit faptul ca exista totusi sectoare economice care depasesc incontestabil valorile regretatei industrii de altadata, ceea ce pe termen lung poate duce la o calmare. Printre acestea este de amintit industria tamplariei, cunoscuta prea bine cititorilor rubricii Dirigentie de santier, despre care trebuie spus in plus ca mare parte isi are ca destinatie exportul. Lucru extrem de laudabil in conditiile actuale de reala concurenta, comparativ cu vechea industrie care, buna in felul ei si fara de care cu greu am fi putut discuta acum, era totusi bazata pe agremente reciproce, favorizata politic, dovada ca mare parte a exportului era destinat lumii a treia”, a mai precizat specialistul.
In acelasi context, ing. Dan-Rodion Pogangeanu a subliniat ca, „tot ca o paralela cu traficul rutier, as repeta faptul ca orice lege trebuie sa fie si aplicabila; uitandu-ne de pe margine, sa zicem de pe trotuar, dupa cateva saptamani de obisnuinta in Bucuresti sau alte cateva orase supraaglomerate, ne dam seama ca o respectare ca la carte a regulilor ar constitui un factor perturbator. Nu doar ca l-ar califica drept «prost» pe respectivul conducator auto, dar chiar ar putea provoca accidente. Cel putin in Bucuresti, este de asteptat si firesc ca o masina sa intre in depasire la apropierea de un autobuz circuland pe banda intai; practic vorbind, supararea celorlalti participanti la trafic nu apare daca soferul schimba banda prea frecvent, ci cand aceasta manevra se produce fara semnalizare prealabila ori prea lent; nu inseamna ca este bine, ci ca ramanem adeptii solutiilor imposibile. Daca tragem linie cine sunt finalmente beneficiarii respectivului trafic, ne vedem obligati sa ajungem la cele 98 de procente din PIB asigurate de cele 2% din firmele inregistrate, potrivit unei statistici publice a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Oricat ne-am eschiva si oricat ne-ar place sau nu fiecare dintre aceste firme (2% din total), concluzia este ca ele sunt finalmente beneficiarele reale ale traficului infernal. Cum spuneam si cu alte ocazii, atat timp cat nu va exista o colaborare rezonabil corecta, care sa nu duca la o contributie pe masura castigului, ci sa se ajunga la una care sa multumeasca macar proprii angajati, nemultumirea va persista, iar faptul ca blamam incompetenta Guvernului nu ne va ajuta”.
Calitatea poate fi cuantificata si evaluata
Revenind punctual la domeniul constructiilor, dupa cum explica specialistul, „un aspect aparte este dat aici de modul in care calitatea poate, este si trebuie sa fie cuantificata, respectiv evaluata. In domeniul executiei, lucrurile sunt ceva mai simple, prin compararea lucrarilor cu specificatiile din documentatia tehnica si normativele aplicabile, putandu-se ajunge la o concluzie. In ceea ce priveste proiectarea, de care tocmai aminteam ca depinde si calitatea executiei, lucrurile sunt un pic mai complicate. Fiind si la moda, odata cu recentele scumpiri peste orice asteptari ale energiei, partea de eficienta energetica, respectiv auditul energetic devine si el la fel de important, chiar daca ramane sub titulatura ingrata de «consultanta tehnica». In paranteza fie spus, putini stiu ce ar presupune o analiza riguroasa a consumului datorat iluminatului artificial, unde calculul este - din punct de vedere al algoritmului matematic si datelor incluse - ceva mai complicat decat calculul static aferent cerintelor structurale ale cladirii. Amintesc succint calcularea luminantei fiecarui punct de pe suprafetele incintei analizate (zone de pardoseala, pereti, tavane, fiecare cu suprafete si culori diferite), care reiese din evaluarea fiecarei surse de lumina (fereastra, lampa, fiecare cu propriile caracteristici), din care apoi reiese intensitatea luminoasa indirecta distribuita la randul ei pe fiecare dintre suprafete. Rareori se gasesc proiecte de clasa de importanta D sau C cu documentatia completa, majoritatea ramanand a fi incheiate doar pe baza documentatiei tehnice pentru autorizatia de construire, deci faza D.T.A.C. Pentru cladirile cu destinatia de locuinta (P sau P+M si chiar P+1E), putem considera acceptabila asumarea riscului de catre investitor, de multe ori simpli cetateni cu nevoia unui acoperis deasupra capului, insa nu si cand este vorba de ansambluri rezidentiale cu zeci, sute de constructii, eventual cu sute de unitati locative. In aceeasi nota, rapoartele de audit energetic, care initial au plecat cu preturi de pana la 4 - 5 euro, potrivit recomandarilor AAECR de la inceputuri, insa sunt vazute regretabil drept speculative de catre o piata care nici acum nu stie exact ce inseamna, in loc sa reuseasca printr-o promovare adecvata adaptarea constructiilor la cerinte noi (sa ne rezumam la barilul de petrol care astazi atinge peste 140 USD fata de 10-20 USD in urma cu treizeci de ani), si-au adaptat preturile in detrimentul calitatii, nu in sensul unei incorectitudini, ci al reducerii capitolelor, al simplificarii lucrarii. In anii de dinaintea debutului acestei ocupatii, la cursurile oferite de UTCB se si discuta ca insasi denumirea de audit nu este tocmai cea mai potrivita, documentul trebuind sa fie o analiza detaliata si nu una sententioasa, de care oamenii sa fuga. Ce putem spune este ca acum toata lumea spera ca noua metodologie, inca neaprobata, sa aduca nu doar o ridicare a exigentelor energetice laolalta cu o restructurare a pietei, dar si anumite clarificari, inclusiv de ordin tehnic. Un rol deosebit in toate acestea il au asociatiile profesionale care asigura buna comunicare, diseminarea noutatilor si proiectelor reprezentative pentru buna practica. Referindu-ne la partea data de cursurile de pregatire profesionala, este remarcabila calitatea superioara a proiectelor in care este implicat personal-cheie care stapaneste elementele specifice activitatii de control”.
Informatia inseamna putere dar nu cand este nevalorificata
„Tot vorbind despre diseminarea noutatilor si cunostintelor printre specialisti, as mai face o paranteza. Exista vorba ca informatia inseamna putere. Din pacate, de foarte multe ori, aceasta ramane nevalorificata, fie din neglijenta/ ignoranta, fie din alte motive, cel mai adesea fiind vorba de o alta informatie mult superioara, care atrage evident atentia dar risca sa devina tot nevalorificata. Privind la situatia actuala, este evident dificil pentru politicianul cu mentalitate provinciala, cum este romanul, raportat la marile jocuri internationale in care am fost chiar fara voie introdusi, sa faca fata unor situatii cu care alti parteneri interlocutori sunt deja acomodati si interesati. Privind doar la conflictul militar actual si la felul in care a surprins clasa politica locala, trebuie sa recunoastem ca foarte putini anticipau cu cateva luni in urma, la formarea noului Guvern, problemele din prezent. Daca este sa avem in vedere simplul alegator, cu atat mai putin putem spune ca cineva, oricat de visator, anticipa framantarile si tensiunile actuale. Vorbind despre conflict si planificare, fara a specula inutil, se presupune ca orice astfel de situatie este indelung gandita si etapizata in cele mai mici detalii si cu anticiparea pe cat posibil a factorilor externi, ceva similar elaborarii unui urias proiect tehnic de constructii, insa la o scara si cu importanta mult superioare. Atat de superioare ca toti ceilalti (civilii - ziaristi, simpli cetateni) devin cumva asemenea lucratorilor (calificati sau nu), aflati in asteptarea ordinelor venite de la baraca-birou a inginerilor. Desigur, as preciza si ca din baraca, spre deosebire de actualele centre reale de comanda (mondiala), nu prea ies dezinformari, niciunui responsabil de lucrare netrecandu-i prin cap sa-si induca in eroare subalternii ori colaboratorii. Concis vorbind, dincolo de sentimentele de moment sau de unele iluzii privind dreptatea - fostul lider PNL Valeriu Stoica, dupa cum se stie jurist de profesie, explica candva ca justitia umana nu face dreptate, ci incadreaza in legislatia existenta o anumita situatie -, ar trebui sa intelegem ca apartenenta la lumea occidentala impune acceptarea intregului ei mod de viata si evolutie, ceea ce ne si place, fiind acum conectati ca parte integranta a ei; desigur, nimic nu ne opreste sa participam direct si deschis la actul decizional al Uniunii Europene, lucru de care uneori uitam, preferand in schimb sa ne uzam energiile in critici contraproductive”, a mai subliniat expertul.
In concluzie, ing. Dan-Rodion Pogangeanu mai atrage atentia ca „putin mai multa intelepciune din partea conducatorilor, revenirea lor la realitatile cotidiene, in acelasi fel in care se desfasoara vizita unui proiectant prin santier, ar putea aduce unele imbunatatiri. Intelepciune care poate face apel, sa zicem asemenea unui brainstorming, si la divinitate, chiar daca aceasta in ultima vreme a capatat un aspect mai mult teatral; este o evidenta ca se trece gradual de la negarea lui Dumnezeu (o adevarata moda a ultimilor zeci de ani, cu precadere in Occident) la inutilizarea sa, nu prin edicte sau norme, ci prin constrangeri sistematice, cumulate cu un anumit curent ce induce apriori ideea de prostie oricarei forme de manifestare spirituala si nemercantila. Rezultatul este dezastruos nu prin falimentarea institutiei Bisericii (sau mai pe sleau falimentarea popilor), ci prin vaduvirea cetateanului de protectia, chiar si iluzorie sa zicem, si abandonarea sa la modul absolut in bratele unei administratii evident laice, care ea insasi pare, si nu doar la noi, incapabila, corupta (luam, cu riscul de a parea antiamericani, doar exemplul sistemului american de welfare si din sanatate, subiect al atator filme celebre); administratii care se abandoneaza transferandu-si tutela de sub umbrela statului spre una privata, dominata cel putin pentru moment de influenta corporatiilor. Paradoxul este ca, in timp ce cercetarea face eforturi pe toate planurile - fizica, neuropsihologie, nanotehnologii -, pentru o asimilare analitica, stiintifica a unor cunoasteri vechi, bazate pe asceza, rabdare, concentrare, cunoasteri dovedite functionale si utile, administratia, prin educatia oficiala, face pretutindeni eforturi sistematice si continue pentru o trimitere in derizoriu a orice nu este palpabil, direct verificabil, eficient si mercantil. Cu multa intelepciune si clarviziune din partea tuturor, dar mai ales a decidentilor, ramanem cu convingerea ca si la actualele provocari se va gasi ca intotdeauna calea de rezolvare potrivita cu vremurile si cu nevoile”.