Despre noul CATUC (Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor): "Este o mai buna reglementare in directia urmaririi comportarii in timp a constructiilor"Dupa un 2022 cu multe schimbari si provocari in industria de constructii, piata asteapta efectele unei noi initiative: adoptarea Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. Am discutat cu doamna Mariana Garstea, CEO Sixense Romania si Presedinte APMGS (Asociatia Profesionala pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala), despre prevederile noului Cod, despre semnificatia acestora pentru patrimoniul construit din Romania si despre ce implicatii aduce activitatii de care se ocupa alaturi de echipa ei: urmarirea comportarii constructiilor in timp. Sixense Romania este o companie aflata la intersectia dintre inginerie geotehnica si structurala si tehnologie, dat fiind ca solutiile pe care le propune in domeniul monitorizarii au o puternica componenta digitala.
- La inceput de an, unul dintre principalele subiecte de discutie care preocupa industria constructiilor este adoptarea noului CATUC. Ce vi se pare important la acest document, ce v-a atras atentia?
- In primul rand, ma bucura initiativa de a revizita acest Cod. Sunt de parere ca este nevoie de un cadru legal de reglementari care sa fie in concordanta cu felul in care a evoluat industria, cu progresul si nevoile tuturor celor implicati in dezvoltarea unui proiect. De asemenea, scopul declarat CATUC este chiar implementarea accelerata a investitiilor, inclusiv tranzitia spre orase/ cartiere durabile si cladiri verzi si reziliente.
Corelat cu activitatea APMGS, al carei Presedinte sunt, si cu preocuparile noastre la Sixense Romania, compania pe care o conduc, mi-am indreptat atentia in mod special spre tot ceea ce reprezinta grija fata de durata de viata a unei constructii, respectiv spre asigurarea calitatii si a performantei din perioada de exploatare, aspecte asupra carora vreau sa ma opresc putin.
Observ o reglementare mai buna si punerea punctului pe "i" in directia activitatii de urmarire a comportarii in timp a constructiilor, unde sunt specificate abordari mai detaliate. De asemenea, masurile introduse sunt si ele mai stricte si vizeaza verificari frecvente legate de sanatatea structurala a proiectelor.
De exemplu, conform art. 532, "In termen de 10 ani de la receptia la terminarea lucrarilor si apoi la intervale de 10 ani, se efectueaza o procedura de investigare si evaluare entitatea publica sau privata a constructiei care inglobeaza si activitatea programata pentru procesul de urmarire in timp". Vorbim despre inspectii mult mai amanuntite si extinse, care vizeaza niste parametri de performanta si calitate extrem de importanti, cum ar fi acordarea unui certificat de buna comportare a constructiei, recomandarea de masuri de reparare/ reabilitare/ consolidare, reducerea/ prelungirea duratei de existenta proiectate a constructiei in ansamblul sau a unor sisteme componente ale acesteia, modificari ale parametrilor procesului de urmarire in timp etc.
De asemenea, art. 533 explica foarte bine si extrem de detaliat, pas cu pas, cum trebuie sa se desfasoare activitatea de urmarire a comportarii in timp si cine este responsabil pentru ea. Mai exact - ca sa subliniez doar cateva aspecte-cheie:
• Pe intreaga durata de existenta a unei constructii, se desfasoara o activitate de urmarire a comportarii in timp sau procese de evaluare/ expertizare potrivit prezentului cod.
• Graficul initial este parte din proiectul tehnic de executie, fiind elaborat de catre proiectant.
• Graficul de monitorizare se modifica la cererea organismelor cu atributii de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, sau pe perioada exploatarii in functie de fenomenele exceptionale care se produc si/sau de activitatile extinse de evaluare/ expertizare, dupa cum a fost prevazut in articolul anterior.
• Actualizarea graficul de monitorizare si punerea sa in aplicare cade in responsabilitatea dezvoltatorului prin intermediul managerului de proiect pentru perioada de executie si a beneficiarului constructiei dupa darea in exploatare, eventual prin intermediul companiei de managementul/administrarea proprietatii.
• Baza de date centralizata a constructiei, parte a cartii tehnice a constructiei va include si graficul la zi, inclusiv procesele si activitatile trecute.
Lucruri care, in trecut, erau lasate la latitudinea proiectantului - acum sunt mentionate foarte clar si explicit: "proiectul tehnic de executie trebuie sa includa, in mod obligatoriu, si programul de urmarire in timp si monitorizare pentru perioada construirii si pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare" (conform art. 489).
Toate aceste lucruri au ca scop asigurarea durabilitatii si folosirii in siguranta a constructiei, un aspect pentru care militam si noi si despre care credem ca ar trebui sa fie obiectivul oricarei investitii - fie ea privata sau publica.
- Care credeti ca va fi impactul CATUC asupra mediului construit si asupra modului in care se iau decizii de investitie in proiectele de constructii?
- Ar trebui sa vedem efecte pozitive, care sa ne protejeze, ca cetateni, dar si profesionisti ce lucreaza in industrie, de abordari haotice, de investitii care nu au un plan coerent pe termen lung, de constructii care sunt nesigure structural, de riscuri care ne pot afecta la nivel de comunitate.
Cu siguranta ma astept sa vad o gandire integrata, care are in vedere o strategie de exploatare inca de la inceput si care sa se foloseasca de toate instrumentele prevazute de acest CATUC pentru a verifica, controla si pentru a lua masuri legate de calitatea mediului construit.
Am mai spus-o si o repet: ar trebui sa stim din start cum anume intretinem un proiect nou dezvoltat si sa avem o viziune dincolo de executie. Sper ca acest CATUC ne aduce cu un pas mai aproape de o abordare mult mai sanatoasa, ce pune in centrul ei calitatea, sustenabilitatea, performanta, prelungirea duratei de viata a unui proiect si eficientizarea investitiei prin toate metodele pe care investitorii/ dezvoltatorii/ gestionarii de infrastructura le au la dispozitie. Iar aici urmarirea comportarii in timp este o activitate esentiala.
- Ce altceva credeti ca ar mai fi important pentru a vedea ca lucrurile se misca mai bine in industria constructiilor si ca vom avea un patrimoniu construit mai sanatos de acum inainte?
- Pe langa aspectele mentionate in acest nou Cod, imi doresc sa vad efectele lui cat mai curand, pentru ca, pana la urma, subiectele amintite mai sus sunt in dezbatere si se discuta in mediul privat de mult mai mult timp.
Ce altceva mai este important? Amintesc aici:
1) importanta de a implica specialisti si experti in sanatate structurala inca din etapele incipiente (din etapa de fezabilitate sau pre-fezabilitate, la fel cum sunt implicati consultantii, arhitectii sau proiectantii);
2) extinderea BIM in exploatare - deci utilizarea de solutii digitale pentru toata durata de viata, practic continuarea efortului inceput in partea de proiectare;
3) echiparea autoritatilor publice cu know-how pentru a utiliza aceste instrumente digitale;
4) evaluarea impactului schimbarilor climatice asupra constructiilor si integrarea acestuia in studiile de fezabilitate, proiectare si executie;
5) digitalizarea procesului de exploatare al constructiilor, adica existenta unui asset management digitalizat, aliniat la prevederile standardului ISO din acest domeniu. Si acestea sunt doar cateva exemple.
Pe langa toate aceste aspecte, cred ca e vorba si despre a avea o anumita mentalitate, un lucru care nu poate fi inscris in niciun Cod, ci care trebuie sa faca parte din cultura si din responsabilitatea noastra inerenta ca profesionisti. Desigur, este nevoie sa reformam cadrul legal, insa mi-as dori ca principala motivatie pentru a respecta legislatia sa fie nu atat posibilitatea amenzilor si a sanctiunilor (deci o motivatie punitiva), ci intelegerea mai profunda si dorinta de a avea realmente un patrimoniu construit sanatos si care sa reziste peste zeci de ani.
- Ce v-ati propus pentru Sixense Romania si pentru APMGS, al carei Presedinte sunteti, pentru anul 2023, pe scurt?
- Scopul APMGS este multiplu: ne propunem sa aliniem industria la o serie de bune practici atat de necesare in domeniul nostru, sa crestem standardele in felul in care ne desfasuram profesia ca specialisti si chiar sa propunem masuri concrete la nivel inalt, care sa devina parte din cadrul de reglementari ale activitatii de monitorizare structurala si geotehnica.
Pornim de la cei mai mici pasi: generarea de discutii si dialog pentru informare, iar aici avem in plan o ampla campanie referitoare la siguranta rutiera si la aspectele care tin de sanatatea structurala ca parte integranta din aceasta notiune. Ajungem si la activitati mai complexe: grupuri de dezbatere, dialog cu comunitatea (preluam in acest sens semnalari de la publicul larg referitoare la situatii de risc asupra patrimoniului construit), propuneri de modificari legislative in concordanta cu nivelul de dezvoltare a industriei noastre.
Credem foarte tare in principiul conform caruia trebuie sa fim noi primii care ofera, care pun informatii la dispozitie si aduc subiectele sensibile pe masa, pentru a vedea apoi o schimbare reala in felul in care arata patrimoniul construit. Suntem constienti ca este nevoie de timp, rabdare si de mai multe voci care sa fie vizibile in acest sens.
In ceea ce priveste Sixense Romania, continuam sa demonstram beneficiile know how-ului si solutiilor noastre digitale pentru sanatatea structurala a mediului construit. Ne bucuram de rezultatele activitatii de pana acum, care in 2022 ne-a adus colaborari importante si posibilitatea de a inova in proiecte publice (de infrastructura de transport) in egala masura cu cele private, unde am implementat solutii de monitorizare automatizata, in timp real, ce reprezinta progresul firesc din domeniul nostru si care aduce infinit mai multe beneficii in proiectele critice. Colaborarile pe termen lung pe care reusim sa le legam sunt, pentru noi, dovada si recunoasterea clara a faptului ca ceea ce facem aduce valoare si este din ce in ce mai cautat pe piata de la noi.
