Demararea unui program national de investitii in renovarea cladirilor, pentru cresterea eficientei energetice si a calitatii locuirii, ar fi una dintre cele mai bune masuri de redresare economica dupa criza generata de COVID-19. Dincolo de sprijinul public pe care l-ar castiga un astfel de program, beneficiile sunt evidente: crearea de locuri calificate de munca, mai ales in sectorul constructiilor, inclusiv din randul numerosilor romani intorsi recent din diaspora; dezvoltarea de afaceri locale mici si mijlocii (IMM-uri), prin efect de multiplicare economica; cladiri publice si rezidentiale mai sanatoase - arata Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementeaza proiectul Romania Eficienta.„Investitiile de anvergura in eficienta energetica pot reprezenta o sansa enorma pentru Romania: cresc calitatea locuirii in cladiri, reduc facturile la energie si permit directionarea sprijinului financiar guvernamental catre consumatorii vulnerabili. Totodata, reduc emisiile de gaze cu efect de sera si au avantaje de securitate energetica, prin reducerea dependentei de importuri de energie. In plus, investitia in eficienta energetica a cladirilor are un mare potential de a crea joburi”, declara Radu Dudau, directorul EPG si coordonatorul proiectului Romania Eficienta.
Un sector care poate crea joburi ale viitorului
Sectorul eficientei energetice are potentialul de a crea numeroase joburi de viitor, de calificare medie si inalta, pentru a caror formare vor fi disponibile fonduri europene semnificative. Eficienta energetica este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European (European Green Deal). Principiul „eficienta energetica intai” din politicile europene este transpus si prin normele ce devin obligatorii de la 31 decembrie 2020, prin care toate cladirile noi sau renovate major vor trebui sa intruneasca standarde nZEB (near zero energy buildings).
„Este intelept sa creezi joburi in industria renovarii de cladiri - un domeniu unde avem un mare deficit de forta de munca si de competente. Daca stii sa te pozitionezi in acest sens, vei fi perfect aliniat cu European Green Deal si cu fluxurile financiare europene si vei putea sa-ti revii economic mult mai repede, intr-un mod sustenabil”, adauga Radu Dudau.
Totodata, sectorul eficientei energetice in cladiri poate absorbi o mare parte a fortei de munca disponibilizate prin tranzitia catre o energie verde, pregatite profesional prin fondurile alocate din Fondul pentru Tranzitie Justa, dar si prin alte programe. Cu certitudine, pentru formarea, conversia profesionala si actualizarea cunostintelor si a aptitudinilor in domeniul cladirilor vor fi alocate surse financiare semnificative.
Romania are deja la dispozitie numeroase instrumente europene de finantare sub forma de granturi sau de imprumut pentru investitii in eficienta energetica. De exemplu, prin Programul Operational Regional (POR) pentru perioada 2014-2020, este prevazuta axa prioritara 3 - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii reduse de carbon, care vizeaza eficienta energetica in cladiri rezidentiale si publice. Pe aceasta axa prioritara au fost deja alocate Romaniei 538 milioane euro pentru cladirile rezidentiale si 409 milioane euro pentru cladirile nerezidentiale si iluminat public.
Utilitatile, in topul cheltuielilor scolilor si spitalelor
Romania are deja la dispozitie numeroase instrumente europene de finantare sub forma de granturi sau de imprumut pentru investitii in eficienta energetica. De exemplu, prin Programul Operational Regional (POR) pentru perioada 2014-2020, este prevazuta axa prioritara 3 - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii reduse de carbon, care vizeaza eficienta energetica in cladiri rezidentiale si publice. Pe aceasta axa prioritara au fost deja alocate Romaniei 538 milioane euro pentru cladirile rezidentiale si 409 milioane euro pentru cladirile nerezidentiale si iluminat public.
Institutiile publice ar putea prelua rolul de model in cresterea eficientei energetice, prin investitii in reabilitarea scolilor, spitalelor, unitatilor sociale sau a sediilor administratiei centrale si locale.
Intr-o scoala, costurile cu utilitatile (incalzire, iluminat, apa) sunt in topul cheltuielilor, pe langa cele cu personalul. In afara facturilor ridicate, conditiile interioare pentru elevi si profesori sunt precare: aer interior deteriorat, temperatura ce nu poate fi controlata pentru a atinge nivelul optim, iluminat sub standarde.
Situatia in spitale este aceeasi. Analizele facute de Societatea Auditorilor si Managerilor Energetici din Romania (SAMER) au aratat ca potentialul de imbunatatire a eficientei energetice in spitale si, implicit, de reducere a costurilor cu utilitatile este de peste 45%, prin aplicarea unui pachet minim de solutii. Modernizarea spitalelor ar conduce nu doar la economii importante in bugetul de cheltuieli pentru energie, ci si la un confort sporit pentru personalul medical si pentru pacienti. Sumele importante astfel economisite ar putea fi utilizate pentru investitii in dotarea cu aparatura noua, de exemplu.
In sectorul rezidential, majoritatea cladirilor rezidentiale au fost construite in special in perioada 1961-1980, in lipsa unor standarde de eficienta energetica specifice privind anveloparea cladirii. Astfel, datele statistice oficiale arata ca o gospodarie din sapte se confrunta cu probleme serioase privind calitatea locuintei, cele mai frecvente fiind deteriorarea peretilor, a podelelor, a tocurilor de ferestre, igrasia din pereti, podele sau fundatia casei.
Proiectele mari de renovare a cladirilor, rezultate prin agregarea multor proiecte, pot genera economii financiare prin diminuarea costurilor de tranzactionare a acestor lucrari.
