Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) aduce investitii importante in ceea ce inseamna o economie verde si procesul de digitalizare, ceea ce reprezinta cu siguranta o oportunitate de evolutie importanta pentru dezvoltarea durabila. Departamentul pentru Dezvoltare Durabila (DDD) este implicat in PNRR pentru dezvoltarea capacitatii administrative din zona de dezvoltare durabila. Institutia isi propune, astfel, sa formeze 2.000 de experti in dezvoltare durabila, sa realizeze centre de excelenta cu rolul de a furniza cunoastere/ expertiza pentru politicile publice cu impact asupra dezvoltarii durabile si sa definitiveze un "one-stop-shop" (ghiseu unic) online, unde oricine va avea acces la toate datele privind dezvoltarea durabila, pe regiuni, inclusiv exemple de bune practici.
Infiintat in anul 2017, Departamentul pentru Dezvoltare Durabila functioneaza in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, in subordinea prim-ministrului si este finantat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. DDD este coordonat de consilierul de stat Laszló Borbély si are ca obiectiv principal coordonarea activitatilor de implementare a Agendei 2030.
Interviu cu dr. ec. Laszló Borbély (69 de ani), Consilier de Stat cu o experienta profesionala de 33 de ani in administratia publica centrala; conduce DDD din mai 2017.
- Care este stadiul implementarii Strategiei nationale de dezvoltare durabila 2030 si care sunt urmatorii pasi catre indeplinirea obiectivelor?
- Implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabila este o activitate complexa avand in vedere domeniile vaste acoperite de cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabila (ODD). Astfel, atunci cand vorbim de stadiul implementarii, trebuie sa avem in vedere mai multe dimensiuni. Din punct de vedere institutional, Romania a facut progrese semnificative in ultimii ani, recunoscute de altfel la nivelul celor mai importante organizatii implicate in dezvoltare durabila. Am realizat relativ rapid o Strategie nationala pentru implementarea ODD si am reusit sa finalizam cadrul institutional pentru implementarea si monitorizarea acesteia. Conceptia pe care am avut-o a fost si premiata de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru inovare si eficienta in administratia publica. Cealalta componenta a dezvoltarii durabile este legata de progresul pentru atingerea tintelor nationale. Aici Romania evolueaza destul de bine, daca ne uitam, spre exemplu la dashboardul realizat anual sub coordonarea renumitului economist Jeffrey Sachs, unde ne-am pozitionat frecvent in primele 40 de state din lume. Pretentiile noastre sunt insa mai ales de a recupera decalajele fata de statele din Uniunea Europeana. Aici vom avea nevoie de o implicare mai mare la toate nivelurile, pe care speram sa o obtinem si prin instrumentele pe care le-am dezvoltat la nivelul Departamentului.
- Ce impact au avut asupra obiectivelor de dezvoltare durabila pandemia de coronavirus si razboiul din Ucraina?
- Aceste doua fenomene majore au avut un impact semnificativ asupra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi, implicit asupra dezvoltarii durabile. Intr-o perioada atat de complicata trebuie sa realizam, poate mai mult ca niciodata, ca aplicarea principiilor dezvoltarii durabile reprezinta singura modalitate prin care vom reusi sa asiguram bunastarea generatiilor actuale si viitoare. Consider ca ceea ce s-a intamplat pe piata energiei arata cat de important este sa investim constant in modernizarea principalelor sectoare ale economiei si mai ales in durabilitatea acestora. La nivel european sa vede clar ca orientarea catre energie verde si obtinerea independentei fata de state terte se afla printre principalele preocupari ale Comisiei Europene, dar si a majoritatii statelor membre. Este foarte important ca pe acest sector strategic Romania are anumite avantaje foarte importante: mix energetic diversificat, grad ridicat de independenta fata de Rusia, resurse energetice de toate tipurile. Cresterea brusca a preturilor a pus probleme pentru populatie si pentru industrie, iar fara masurile guvernamentale situatia ar fi fost si mai dificila. Acum cred ca este important sa ne axam pe fructificarea oportunitatilor de care Romania le are in zona energetica.
- Recent, ati participat la Summit-ul Mondial al Sustenabilitatii, la New Delhi. Care sunt principalele concluzii la care s-a ajuns in urma acestui Summit?
- A 22-a editie a Summit-ului Mondial al Sustenabilitatii s-a desfasurat anul acesta sub tema "Normalizarea dezvoltarii durabile si a rezilientei privind schimbarile climatice ca actiune colectiva". Aceasta conferinta are meritul de a aduce impreuna reprezentanti de seama din organizatii internationale, guvern, afaceri si industrii, cercetare si mediul academic, societatea civila si tineri. Discutiile summit-ului au examinat subiecte precum finantele, stiinta, tehnologia si inovarea, consumul durabil, tranzitiile energetice inclusive si actiunea impotriva schimbarilor climatice. Din punctul meu de vedere, sunt foarte importante semnalele care au fost date de marea majoritatea a vorbitorilor referitoare la necesitatea de intarire a parteneriatului global pentru actiuni concrete in directia dezvoltarii durabile.
- Care este rolul pietei de capital in ceea ce priveste tranzitia catre dezvoltare durabila? Ce schimbari majore estimati, pe termen scurt si mediu, din aceasta perspectiva?
- Este foarte dificil de facut predictii pe aceasta zona, unde si cele mai complexe analize dau uneori rezultate eronate. Ceea ce stim este ca tranzitia pentru dezvoltare durabila necesita finantare consistenta, din toate directiile - fonduri guvernamentale, banci, piete de capital etc. Piata de capital are un rol foarte bine conturat in ceea ce priveste paradigma clasica de dezvoltare. Vreau sa spun ca se fac unele eforturi in aceasta zona, astfel incat sa se accelereze tranzitia catre sustenabilitate. Spre exemplu, Bursa de Valori Bucuresti solicita rapoarte de sustenabilitate de la membri. Deci, momentan, cel putin la primul nivel de analiza, exista motive intemeiate sa credem ca sustenabilitatea nu va ocoli nici piata de capital.
- Cum vedeti piata finantarilor verzi in Romania? Care este gradul de implicare al bancilor in acest demers de dezvoltare durabila?
- Suntem in permanenta legatura cu mediul bancar prin prisma activitatii pe care o desfasuram. Bancile comerciale au avut reprezentanti la intalnirile de lucru pe Codul Roman de Sustenabilitate, instrumentul de raportare nefinanciara pe care Departamentul pentru Dezvoltare Durabila il pune la dispozitia entitatilor care trebuie sa transmita astfel de raportari. Majoritatea au scos in evidenta faptul ca impactul asupra sustenabilitatii a activitatii bancare este strans legata de finantarea verde. De asemenea, am avut un partener la dezbaterile regionale, reprezentant la unei banci comerciale, care a prezentat instrumentele de finantare verde pe care le pune la dispozitie. Trebuie sa va spun ca amploare acestor credite verzi este deja la un nivel ridicat si se afla in crestere. Cred ca importanta sustenabilitatii pentru bancile din Romania este reflectata si prin faptul ca aproape toate au departamente de sustenabilitate sau similare.
- Referitor la cei aproximativ 2.000 de experti care vor beneficia de formare profesionala in domeniul dezvoltarii durabile, in ce structuri institutionale vor fi inclusi si ce expertiza vor avea?
- Politicile de dezvoltare durabila vor avea o importanta din ce in ce mai mare la toate nivelurile, la fel si finantarile, asa cum am spus la intrebarea anterioara. Noi nu ne propunem sa infiintam noi posturi, ci sa oferim persoanelor care deja lucreaza in administratia publica posibilitatea sa acumuleze cunoastere si expertiza in dezvoltare durabila, astfel incat sa poata beneficia cat mai mult din oportunitatile care apar pe aceasta zona. Resursa umana bine calificata este o provocare in Romania in toate domeniile, cu atat mai mult in cele inovatoare. De aceea, consideram ca formarea celor 2.000 de experti in dezvoltarea durabila este esentiala pentru asigurarea progresului socio-economic pe termen mediu si lung.