Comisia Europeana a adoptat cea de-a cincea lista cu Proiecte de interes comun (PIC). Lista urmeaza sa fie discutata in Parlamentul European si Consiliu in urmatoarele doua luni.
Lista a cincea contine 98 de proiecte din care 20 sunt proiecte pe gaze fosile neimplementate din lista a patra, aprobata in 2019. Comparativ cu aceasta, lista prezenta nu mai contine proiecte pe baza de titei. Proiectele urmeaza sa fie finantate din Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027 care are un buget total de 5,8 miliarde de euro destinat investitiilor in sectorul energetic. Parcursul legislativ greoi de adaptare a regulamentului retelelor transeuropene de energie (TEN-E) la Pactul verde european a facut ca proiectele adoptate acum sa nu fie compatibile cu decarbonizarea energiei.
Romania are inscrise 8 proiecte de dezvoltare a sistemului energetic, dintre care 3 sunt pe gaze fosile: Depozitul subteran de gaze Depomures, Depozitul subteran de gaze Bilciuresti, Coridorul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA) – Faza II (care implica mai multe etape). Romania mai are proiecte de construire a 3 linii electrice de interconectare si una pentru modernizarea sistemului de distributie, care vor ajuta la integrarea noii energii regenerabile produse.
In prezent, gazul fosil reprezinta o solutie pe termen scurt, insa Romania propune extinderea infrastructurii de gaze intr-o masura nemaivazuta pana acum in ultimii 30 de ani. Scopul BRUA este diversificarea surselor de gaz in regiune prin exploatarea si exportarea gazelor din Marea Neagra in tarile partenere. Desi ar putea reduce dependenta Europei fata de Gazprom, acest proiect de peste un miliard de euro va bloca regiunea Centrala si de Est in gaze fosile pentru urmatoarele decenii.
Intarzierile pot transforma BRUA intr-un proiect neviabil economic
Exigentele recente din partea Comisiei Europene privind noul regulament TEN-E fac ca BRUA II sa nu mai poata fi finantata din urmatoarea lista PIC care va fi elaborata in 2023. Astfel, intarzierea constructiei se poate transforma intr-o investitie nerecuperabila. Istoria lucrarilor publice in Romania ne arata ca acest lucru e foarte posibil. Pentru BRUA faza I, dupa o investitie de 390 milioane de euro fonduri si imprumuturi europene timp de 6 ani, conducta a fost finalizata cu un an intarziere si nu functioneaza la capacitatea preconizata. In plus, consumatorii vor trebui sa plateasca pentru amortizarea acesteia, prin tariful de reglementare, dupa cum explica autoritatile.
Chiar si cu statutul favorabil oferit pentru a grabi procesele de implementare si construire, conducta BRUA faza II a trecut deja prin intarzieri. Decizia de investitie nu a fost luata din cauza procedurilor esuate de rezervare a capacitatii de transport organizate intre anii 2017-2020.
Un alt risc al conductei este cadrul fiscal nefavorabil al legii offshore adoptata in 2018, investitorii fiind reticenti sa ia decizia de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep, Marea Neagra (zacamintele de gaze au fost gasite in anul 2012 de catre Exxonmobil si OMV Petrom). Succesul proiectului depinde de modificarea legii offshore si inceperea exploatarii. Conform unei analize, productia offshore demareaza, in general, la dupa 7 ani de la inceperea exploatarii, astfel gazele din Neptune Deep ar putea ajunge in conducte in 2029 in cel mai fericit caz.
Timpul de valorificare a gazelor a trecut. Chiar daca legea offshore va fi modificata in mod favorabil, utilizarea resurselor este sub semnul intrebarii avand in vedere tinta de neutralitate climatica pana in anul 2050 si limitare a incalzirii globale la 1,5 grade C. Comisia Europeana prevede scaderea utilizarii gazelor fosile cu 27% pe continent in scenariul Fit for 55, iar Romania s-a obligat la atingerea tintelor de decarbonizare.
Impactul asupra mediului si sanatatii este neglijat
Conform Planului de Dezvoltare al Operatorului National de Transport de Gaze, consecintele activitatilor de transport al gazelor naturale asupra biodiversitatii se traduc prin modificari in structura si functionarea ecosistemelor naturale precum pierderea si fragmentarea habitatelor, micsorarea sau pierderea unor specii de fauna si flora, mortalitatea faunei salbatice, care afecteaza starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna. Potrivit raportului de evaluare a impactului asupra mediului, traseul conductei BRUA faza I traverseaza 8 arii naturale protejate si se afla langa alte 5 arii naturale protejate, 27,4% din conducta BRUA fiind amplasata in medii naturale.
Autoritatile nationale au sustinut acest proiect pana in punctul in care au fost dispuse sa distruga arii naturale protejate din siturile Natura 2000. Au fost elaborate legi speciale (legea BRUA – 185 /2016) pentru eradicarea oricaror obstacole care ar fi putut sa deraieze implementarea proiectului, in detrimentul protectiei mediului si ariilor naturale si al dreptului de proprietate. Acest aspect l-am analizat in detaliu in raportul „Capturarea statului – de caz in domeniul exploatarii si transportului gazelor naturale in Romania”.
Nu in ultimul rand, forarea si extragerea gazului natural din puturi si transportul acestuia in conducte are ca rezultat scurgerea de metan, componenta principala a gazelor naturale care este de 34 de ori mai puternica decat CO2 la captarea caldurii pe o perioada de 100 de ani si de 86 de ori mai puternic pe o perioada de 20 de ani. In prezent nu exista un sistem de detectare a scurgerilor de metan la nivel national, nu exista un plan pentru acesta si nu se cunoaste care este impactul real al gazelor fosile asupra climei.
BRUA faza I a lasat o cicatrice pe mediul inconjurator si modul in care legislatia de mediu este tratata. De aceea pentru urmatoarele proiecte de interes comun este necesar sa se realizeze o evaluare obiectiva si completa in ceea ce priveste impactul asupra mediului si comunitatilor, iar transparenta si accesul la informatii sa fie asigurate in toate etapele procedurale.
In orice caz, proiectele pe baza de gaz fosil nu ar trebui sa mai aiba sprijin financiar sau legislativ si ar trebui luate in considerare problemele de mediu si sociale generate de investitiile in combustibili fosili.