O analiza a Planului National de Redresare si Rezilienta, realizata de Bankwatch Romania si Declic, cu sprijinul unor experti independenti, scoate la iveala faptul ca PNRR finanteaza doar 3,4% din investitiile in energii regenerabile asumate de Romania pana in 2030.
Declic si Bankwatch au trimis catre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei concluziile analizei care arata ca doar un sfert dintre proiectele din capitolul energie ce pot fi finantate prin PNRR sunt cu adevarat verzi. Restul de 75% sunt investitii in proiecte care contribuie la schimbarile climatice.
In consecinta, organizatiile de mediu cer oficialilor de la Bruxelles si Executivului Roman sa redirectioneze fondurile catre energie cu adevarat „verde”, in acord cu tintele climatice ale Uniunii Europene.
Analiza a fost realizata cu sprijinul cercetatorilor Sorin Cebotari si Andrei David Korberg.
„Cu aceste propuneri de investitii, Romania nu isi va atinge obiectivele de reducere a emisiilor pana in 2030. Utilizarea gazului de orice tip, fie gaz natural sau hidrogen obtinut din combustibili fosili, pentru incalzirea locuintelor este una din cele mai ineficiente, scumpe si nesustenabile metode de a incalzi locuintele”, a declarat Roxana Pencea-Bradatan, coordonatorul campaniilor Declic.
Investitiile majore prevazute in PNRR sunt catre proiecte cu gaz fosil, desi ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, si-a asumat public eliminarea gazului din PNRR. Contrar declaratiilor publice, PNRR directioneaza doar 3,4% din fonduri catre investitiile regenerabile asumate de Romania pana in 2030.
Proiectele catre care Guvernul distribuie banii nu reduc emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul energetic. In prezent, acest sector este sursa cea mai importanta de emisii de gaze cu efect de sera (GES) din Romania, generand 66% din emisii. De altfel, chiar Planul mentioneaza ca „in conditiile actualului mix energetic, chiar si cu tintele din Planul National Energie Clima (PNIESC), Romania nu isi va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030”.
„Masurile prioritare ar trebui sa se concentreze pe solutii care pot fi aplicabile imediat si care genereaza economii reale de carbon, cum sunt eficienta energetica a cladirilor, electricitate din regenerabile si incalzire folosind electrificarea pe baza de surse regenerabile de energie. Pe de alta parte, obtinerea hidrogenului din gaze fosile este o falsa solutie pentru tranzitia energetica, iar utilizarea hidrogenului de catre consumatorii casnici este o optiune insuficient explorata si ineficienta in prezent”, a spus Laura Nazare, Coordonatoarea campaniei tranzitie energetica la Asociatia Bankwatch Romania.
Expertii Sorin Cebotari, Senior Research Manager la weTHINK.eu, cercetator asistent la Universitatea Babes-Bolyai, si Andrei David Korberg, cercetator asistent la Aalborg University, explica pe larg in cadrul analizei Declic si Bankwatch de ce finantarea unor retele de gaz-hidrogen este utopica.
Referitor la carbune, desi Planul estimeaza ca va fi eliminat treptat pana in 2032, nu exista alocari financiare pentru inlocuirea acestuia si sustinerea comunitatilor afectate de acest proces, desi 10 dintre cele 17,5 miliarde din totalul Fondului pentru tranzitie justa la nivel european vor fi acordate prin Mecanismul de redresare si rezilienta.
Analiza face parte din proiectul „Abordarea pragmatica a provocarilor de mediu, economice, sociale si legislative ale tranzitiei energetice” derulat de Asociatia Bankwatch Romania in parteneriat cu Asociatia 2Celsius, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finantat de Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este implicarea activa a societatii civile in elaborarea politicilor publice pe termen lung in vederea decarbonizarii sectorului energetic, contribuind astfel la reduceri de emisii de gaze cu efect de sera si indeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris. Pentru informatii suplimentare, click aici!