Romania are nevoie de un plan integrat pentru a utiliza fondurile europene din perioada 2021-2027 in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, asigurandu-se, in acelasi timp, ca sunt create noi locuri de munca. Acest lucru este posibil doar prin obiective de politici concrete si programe de finantare care sustin cu adevarat tranzitia de la combustibili fosili la energie curata, arata un raport Bankwatch Romania, care analizeaza stadiul actual al documentelor strategice in domeniul energiei, dar si sursele de finantare pentru decarbonizare.
In realizarea tranzitiei energetice, Romania va trebui sa aloce o buna parte din fondurile provenite de la Uniunea Europeana proiectelor de diminuare a schimbarilor climatice, modernizarea sistemului energetic, de incluziune sociala si crearea de locuri de munca sustenabile. In total, tara noastra va putea accesa 24 de miliarde de euro cu acest scop din cei 80 de miliarde pusi la dispozitie pana in 2027, conform ultimei decizii a Consiliului European, 30% din bugetul total fiind obligatoriu investitii pentru obiectivele climatice.
"Cea de-a doua jumatate a anului 2020 este cruciala pentru viitorul energetic al tarii, cand se vor definitiva sursele de finantare si strategiile nationale. Statele membre UE vor avea cinci obiective de politici de indeplinit pana in 2027, iar cel putin doua dintre acestea stau la baza unei tranzitii energetice juste: O Europa mai verde si O Europa mai sociala. Este important ca aceste politici sa fie coerente cu Pactul Ecologic European si Acordul de la Paris. Romania nu va putea atinge tintele pentru reducerea emisiilor de gaze si efect de sera si de protectie a mediului daca nu va planifica transparent si participativ toate strategiile", a spus Dan Dobre, Campaigner minerit si tranzitie justa, in cadrul Asociatiei Bankwatch Romania.
Este nevoie de strategii coerente si cresterea gradului de absorbtie a fondurilor
Potrivit Bankwatch, in primul rand, documentele strategice trebuie sa fie coerente cu viitoarele instrumente de finantare europeana, dar si intre ele si sa contribuie in mod eficient la procesul de decarbonizare. In prezent, documentele anticipeaza noi investitii in combustibili fosili (gaz natural, petrol) si nu prevad un calendar de eliminare treptata a carbunelui. Asadar, nu sprijina semnificativ obiectivul general de reducere a emisiilor de carbon, arata analiza citata.
In ceea ce priveste obiectivul ocuparea fortei de munca, printre persoanele cu un dezavantaj semnificativ pe piata muncii se numara si minerii disponibilizati din Valea Jiului si Gorj. Incadrarea ca someri de lunga durata le-ar facilita accesul la proiectele care vor asigura reangajarea sau recalificarea acestora.
Nu in ultimul rand, autoritatile trebuie sa rezolve problema absorbtiei fondurilor europene, care este in prezent de aproximativ 33%, prin reducerea birocratiei si proceduri simplificate pentru beneficiari. Acest lucru poate fi realizat prin consultarea mai indeaproape a publicului interesat, implicit a viitorilor beneficiari, atat in faza de planificare, cat si de implementare. Daca Romania nu va reusi sa decongestioneze mecanismul de absorbtie, niciunul dintre planurile strategice nu isi va putea atinge obiectivul.
Raportul, intitulat "De aici incepe totul. Obiectivele ambitioase, calea spre tranzitia sistemului energetic romanesc" poate fi citit aici.