DEZVOLTAREA prin internationalizare, afectata de lipsa capitalului pentru investitii

Romania are potentialul economic de a prelua rolul de hub est-european in materie de investitii straine (ISD) catre exterior la nivel regional, iar acest obiectiv necesita o infrastructura si un cadru institutional adecvate acumularii de capital, releva studiul „Dezvoltare prin internationalizare: optiuni pentru Romania”, realizat de un grup de economisti din cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale, ASE Bucuresti si cercetatori ai Institutului Ludwig von Mises Romania.

Astfel, lansarea unor deduceri fiscale pentru serviciile de consultanta aferente internationalizarii, introducerea unor indicatori de performanta si a bonusurilor de performanta pentru atasatii comerciali ai Romaniei din pietele-tinta si crearea de ratinguri furnizate de beneficari, adica firmele romanesti, sunt demersuri care vor duce la o alocare mai eficienta a resurselor, vor asigura un feedback mai eficient din partea beneficiarului prin mecanismele pietei si vor contribui la crearea premiselor ca Romania sa devina un hub regional pentru investitii peste hotare.

„Daca se vrea incurajarea internationalizarii firmelor romanesti, orice masura publica trebuie sa vizeze crearea unui context economic favorabil acumularii de capital. Pana sa ajungem in situatia in care agentii economici romani exporta mai mult capital, trebuie create in prealabil premisele acumularii unui stoc critic de resurse menite a fi utilizate in procesele productive delocalizate. Desigur, obtinerea unui astfel de rezultat nu poate fi realizat peste noapte. Este nevoie de asteptare si consecventa in politicile publice”, enunta autorii studiului.

Prezentul studiu, realizat pentru proiectul Start-Up Bridge din Fundatia Romanian Business Leaders (RBL), reprezinta prima incercare sistematica de analizare a internationalizarii firmelor romanesti, in sensul de extindere a procesului productiv dincolo de granitele nationale. Studiul vizeaza fenomenul de integrare in diviziunea internationala a muncii a agentilor economici romani, sub aspectul particular al iesirii de bunuri, resurse umane si capital din Romania spre exterior. Cu alte cuvinte, internationalizarea reprezinta un proces antreprenorial prin care este luat in considerare aspectul localizarii activitatii productive in vederea alinierii cat mai potrivite a factorilor de productie la exigentele consumatorilor din tara de origine si din strainatate.

„Internationalizarea in spatiul central si est european este relativ putin cercetata din punct de vedere academic. Asa cum reiese din studiul nostru, decizia de internationalizare se situeaza undeva intre factori locali ostili care imprima un caracter reactiv acesteia, si dorinta de expansiune pe pietele externe, considerata a fi consecinta unui comportament antreprenorial activ, aflat in cautarea unor noi oportunitati. Preocuparea noastra, in comunitatea Start-Up Bridge, este sa crestem numarul firmelor romanesti care se extind peste hotare, asa ca analiza strict economica a fenomenului internationalizarii ne este utila intrucat am aflat ca performanta in internationalizare a firmelor din centrul si estul Europei este mai slaba decat a celor occidentale ca urmare a deficientelor structurale la nivelul institutiilor”, a declarat Claudiu Vrinceanu, unul dintre initiatorii proiectului Start-Up Bridge din cadrul RBL.

O tendinta in materie de ISD catre exterior la nivel regional este emergenta unor tari cu rol de hub pentru economiile invecinate. Aceste hub-uri sunt destinatii initiale pentru ISD, care apoi pleaca mai departe spre vecini. Astfel, Estonia este un hub pentru ISD in tarile baltice, iar Slovenia este un hub pentru ISD in tarile spatiului ex-iugoslav. Pentru tarile est-europene, Ungaria a jucat rolul de hub, dar incepand cu 2008 acest rol s-a diminuat. Potrivit studiului realizat de catre economisti din cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale, pentru proiectul de internationalizare Start-Up Bridge, in cazul acestor economii este o relativa precocitate in atingerea unui nivel de trai mai crescut si este cunoscuta corelatia semnificativa dintre PIB per capita si EISD (fluxurile de investitii straine directe catre exterior) in cazul tuturor economiilor, nu numai a celor din spatiul CEE.

Internationalizarea firmelor din Romania inca se bazeaza preponderent pe exporturi, de unde se poate deduce ca investitia straina directa este mai costisitoare, releva studiul realizat de lectorii din ASE, pentru RBL. Astfel, la exporturile FOB anuale de 57,3 miliarde euro, ISD-urile romanesti in strainatate se ridica la doar 1,14 miliarde euro.

ISD-urile, cea mai complexa forma de internationalizare, presupun capital. Deci un export de capital. Or, pentru moment, Romania exporta in mod principal forta de munca, in acelasi timp fiind un importator net de marfuri, iar deficitul din contul curent este finantat prin intrari nete de capital.

Majoritatea firmelor care fac exporturi din Romania sunt firme cu capital strain. Asadar pe plan local formarea capitalului este un proces lent, fapt explicabil prin existenta unor probleme precum birocratia, coruptia sau fiscalitatea excesiva, deci a predominantei unor institutii extractive. De aceea, multe firme apeleaza la optiunea aliantelor strategice in internationalizare”, arata studiul REI - Start-Up Bridge.

Diferenta dintre ISD-urile detinute de investitorii straini in Romania si ISD-urile detinute de investitorii romani in strainatate este in continuare semnificativa. In 2017, ISD-urile investitorilor straini in Romania erau de 22 ori mai mari decat cele ale investitorilor romani in strainatate. Pozitia neta a ISD-urilor in balanta de plati a Romaniei este „deficitara” in fiecare an al perioadei analizate, 2000-2017, cu decalajele cele mai mari in anii pre- si post- aderare la Uniunea Europeana.

In opinia economistilor din cadrul ASE, autorii studiului realizat pentru comunitatea Start-Up Bridge, o strategie optima pentru autoritatile publice este cea in care autoritatile romane ar trebui sa se orienteze spre eliminarea barierelor institutionale cu care se confrunta investitorii romani in strainatate si sa faciliteze dialogul pentru acele situatii in care firmele romanesti sunt nevoite sa obtina aprobari de la autoritatile din alte state.

„Toate celelalte functii, cum ar fi culegerea informatiilor, promovare, finantare sau consultanta, sunt oricum furnizate de catre entitati private (firme specializate, cercetare proprie, camere de comert, asociatii patronale, societate civila, reprezentata de romanii deja stabiliti in alte tari). Prin urmare, implicarea statului in astfel de activitati ar reprezenta o dublare a efortului si cheltuirea unor resurse (oameni, infrastructura) care ar putea fi mai eficient folosite in scop „defensiv”, unde mediul privat nu poate ajunge”, sustine studiul REI - Start-Up Bridge.

Data fiind aceasta viziune strategica, economistii din cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale propun tratarea problemelor legate de stabilirea unor indicatori de performanta (key performance indicators - KPI) pentru atasatii comerciali ai Romaniei peste hotare.

„Principala problema a stabilirii unor indicatori prin prisma carora sa fie masurata performanta atasatilor comerciali din ambasadele si legatiile Romaniei decurge din natura managementului birocratic, adica, al administrarii unei institutii in conditiile in care aceasta nu desfasoara o activitate pentru profit”, spun autorii studiului despre internationalizare.

Atat timp cat serviciile prestate de atasatii comerciali nu fac obiectul unei tranzactii pentru care este perceput un pret, superiorii ierarhici nu se pot angaja intr-o evaluare obiectiva a subordonatilor. Astfel, singurul indicator care ar permite stabilirea gradului in care clientii au considerat serviciile furnizate de ambasada drept satisfacatoare si singura metoda prin care poate fi stabilita contributia fiecarui angajat in prestarea acestuia este rata profitabilitatii. Acest indicator sintetic este unica metoda prin care performanta prestatorului unei activitati poate fi reflectata printr-o expresie numerica, pretabila operatiunilor cardinale.

Prin urmare, economistii din Facultatea de Relatii Economice Internationale si antreprenorii reuniti in proiectul Start-Up Bridge, creat de Fundatia Romanian Business Leaders, propun in studiul citat implementarea de catre Guvernul Romaniei a unui sistem bazat pe mai multi indicatorii de performanta pentru atasatii comerciali, consilierii economici care pot ajuta firmele romanesti sa se internationalizeze.

KPI 1: Rating furnizat de beneficiari

comerciali ar trebui sa fie ratingul furnizat de beneficiarul unui serviciu. In acest sens, ministerul de resort ar trebui sa creeze o platforma electronica prin intermediul careia toti atasatii comerciali sa fie evaluati si la care sa poata participa atat firmele care au dus la bun sfarsit procesul de internationalizare, cat si acelea care au abandonat procesul. Aceasta metoda ar asigura un proces de evaluare transparent si permanent. Totodata, ar permite „o democratizare”, in sensul de responsabilizare a unui sistem birocratic care, de cele mai multe ori, este perceput ca intangibil.

KPI 2: Praguri cantitative complementare

Alt criteriu, complementar celui de mai sus, este reprezentat de un prag cantitativ care ar trebui atins intr-un interval de tip prestabilit (un an calendaristic). Dat fiind gradul relativ scazut al internationalizarii firmelor romanesti, exista posibilitatea ca unele tari sa fie pur si simplu ignorate de catre investitorii romani, fiind considerate neatractive. In acest context, propunem urmatoarele doua criterii de evaluare:

KPI 2.1. Corelarea etapelor ulterioare ale internationalizarii cu valoarea exporturilor

Fiecare ambasada sau legatie ar trebui fie un promotor al solutiilor mai sofisticate de internationalizare. Plecand de la valoarea exporturilor din Romania catre tara unde este localizata respectiva ambasada, fiecare atasat comercial in parte ar trebui sa aiba ca obiectiv x% din valoarea vanzarilor transfrontaliere sa ajunga sa fie tranzactionata prin intermediul unei forme superioare de internationalizare (de exemplu, reprezentanti permanenti, birou de vanzare, franciza sau filiala).

KPI 2.2. Masuri concrete pentru facilitatea investitiilor romanesti

Daca acest lucru nu se concretizeaza, atasatii comerciali vor trebui sa justifice de ce respectiva piata nu este atractiva pentru firmele romanesti, plecand de la discutiile cu agentii economici care deja exporta in respectiva tara. Pornind de aici, responsabilitatea respectivilor atasati pentru anul calendaristic urmator va fi, pe langa atingerea pragului valoric prezentat la punctul 2.1., sa propuna si sa medieze solutii concrete care sa conduca la imbunatatirea atractivitatii respectivelor piete nationale.

KPI 3: Atragerea unui numar minim de IMM-uri

Orice schema guvernamentala presupune atingerea unor jaloane birocratice care reprezinta pentru firme suportarea unor costuri suplimentare. Prin urmare, firmele de dimensiuni mari se afla intr-o pozitie mai favorabila decat intreprinderile mici si mijlocii atunci cand vine vorba de absorbirea acestor costuri, care, cel mai adesea, iau forma angajarii unor persoane specializate in mentinerea legaturii cu institutiile statului. Deci, de la inceput, o astfel de schema va avantaja cu precadere firmele mari, deja consacrate pe piata, ducand la concentrarea mai mare activitatii economice. Prin urmare, printre obiectivele care vor trebui urmarite este atragerea unui numar minim de IMM-uri in astfel de initiative.

KPI 4: Deduceri fiscale pentru serviciile de consultanta aferente internationalizarii

Avand in vedere ca ministerul de resort ar trebui sa se concentreze pe indeplinirea rolului defensiv ce revine statului, mediului privat ii ramane toata responsabilitatea pentru informare, promovare si oferirea serviciilor de consultanta in vederea internationalizarii. Cu alte cuvinte, sustinem externalizarea sau privatizarea activitatilor respective. In acest sens, propunem ca firme de consultanta, precum si asociatiile profesionale care pot face dovada ca au contribuit activ la internationalizarea firmelor romanesti sa fie scutite de impozit proportional cu sumele care au fost investite in strainatate de clientii lor. Un astfel de demers va duce la o alocare mai eficienta a resurselor, va asigura un feed-back mai eficient din partea beneficiarului prin mecanismele pietei si va contribui la crearea premiselor ca Romania sa devina un hub regional pentru ISD.

KPI 5: Bonusuri de performanta pentru atasatii comerciali

Personalul din ambasade si legatii responsabili cu probleme comerciale ar trebui sa aiba o grila de salarizare separata, care sa includa o componenta variabila. O astfel de schema de premiere ar putea functiona in felul urmator: In loc sa plateasca catre statul roman o taxa pentru serviciile prestate de atasatii comerciali, agentii economici ar putea opta sa negocieze un onorariu de succes direct cu atasatii comerciali.

Onorariul de succes va putea fi stabilit fie in optiuni ce se bazeaza pe cotatia la bursa a firmei respective, sau pe o suma pe care firma o imobilizeaza si care se va elibera numai in masura in care beneficiarul isi atinge obiectivele de internationalizare agreat cu atasatul comercial.

In opinia autorilor studiului REI-Start-Up Bridge, statul roman se poate plasa intr-o pozitie de facilitator al internationalizarii, dincolo de rezolvarea cauzei primordiale mentionate (formarea capitalului autohton), una dintre solutii ar putea fi negocierea unor acorduri specifice de liberalizare in domeniul investitiilor straine, cu partenerii din regiune sau altii mai indepartati geografic.

In ceea ce priveste internationalizarea prin exporturi, daca se doreste o crestere a acesteia trebuie identificate barierele (in special netarifare) cu care se confrunta exportatorii. „Aderarea la UE a insemnat, e drept, eliminarea taxelor vamale in statele membre, insa astazi protectionismul de tip netarifar a luat amploare. Prin urmare, taxele nu mai sunt o problema insa, spre exemplu, conditiile/standardele tehnice pentru a produce intr-o anumita tara din UE pot fi conditii eliminatorii pentru firmele romanesti. Asadar, cand ne gandim la dimensiunea redusa a proiectelor de ISD-uri tip greenfield care presupun activitate de productie, este de luat in calcul daca statul gazda ofera conditii economice si tehnice care nu discrimineaza intre investitorii autohtoni si cei straini, prin intermediul barierelor comerciale netarifare”, se arata in studiul REI-Start-Up Bridge. Pentru informatii suplimentare, click aici!