Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie. In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.Dezbaterile au debutat cu examinarea evolutiei recente a inflatiei. Membrii Consiliului au observat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca in salturi in primele doua luni ale trimestrului IV 2017, urcand de la 1,77 la suta in septembrie la 2,63 la suta in octombrie si la 3,23 la suta in noiembrie, nivel aflat la mica distanta de limita de sus a intervalului de variatie al tintei stationare si semnificativ deasupra celui prognozat. Cresterea preturilor bunurilor si serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerala, toate componentele majore ale IPC participand la impulsionarea lui. Principala contributie a apartinut factorilor pe partea ofertei, mai cu seama preturilor administrate, in contextul cresterii tarifului energiei electrice, precum si pretului combustibililor, marcat de marirea accizei la carburanti si a cotatiilor petrolului; influente au decurs si din evolutia preturilor LFO, si din cea a preturilor produselor din tutun.
Membrii Consiliului au remarcat ca un aport important a fost adus si de inflatia CORE2 ajustat, in conditiile in care rata ei anuala si-a accelerat cresterea, inclusiv fata de previziuni, ajungand in noiembrie la 2,3 la suta, de la 1,82 la suta in septembrie. Ascensiunea a fost mai pregnanta pe segmentul produselor alimentare procesate - reflectand inclusiv miscarile de preturi de pe pietele internationale -, secondat la mare distanta de cel al serviciilor, mai senzitiv la fluctuatiile cursului de schimb. S-a apreciat ca evolutia inflatiei de baza este in consonanta cu trendul de accentuare a pozitiei ciclice a economiei si cu consolidarea dinamicii inalte a costurilor unitare cu forta de munca, indicand o acumulare mai evidenta de presiuni inflationiste ale factorilor fundamentali, pe partea cererii si pe cea a costurilor. S-a aratat ca influente inflationiste aditionale au decurs in acest interval din relativa slabire a leului in raport cu principalele monede, precum si din probabilele efecte indirecte generate de majorarea pretului international al petrolului si a preturilor unor utilitati, sugerate inclusiv de ajustarea ascendenta a asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au observat ca expansiunea economica a consemnat in trimestrul III cea de-a patra accelerare consecutiva peste asteptari, si totodata cea mai semnificativa; dinamica anuala a PIB s-a marit la 8,8 la suta, de la 6,1 la suta in trimestrul II, in conditiile in care, contrar previziunilor, ritmul sau trimestrial si-a accentuat trendul ascendent, pana la un nivel reprezentand varful ultimilor 10 ani. Determinantul major al cresterii economice a continuat sa-l constituie consumul gospodariilor populatiei, a carui variatie anuala s-a marit la un nivel de doua cifre, similar celor inregistrate anterior crizei globale, un aport pozitiv semnificativ fiind adus insa si de for¬marea bruta de capital fix, pentru prima data in ultimele sase trimestre. In schimb, contributia exportului net la avansul PIB si-a dublat valoarea negativa, in conditiile unei decelerari mai evidente a cresterii exporturilor in raport cu cea consemnata de dinamica importurilor; pe acest fond, soldul negativ al balantei bunurilor si serviciilor s-a cvasi-triplat fata de aceeasi perioada a anului anterior, atingand varful ultimelor 19 trimestre.
In formarea PIB, a fost sesizat rolul important ce a revenit agriculturii, aportul acestui sector - cel mai mare din ultimii patru ani - devansandu-l pe cel al industriei si fiind surclasat doar de cel al serviciilor. S-a apreciat ca evolutiile aferente trimestrului III semnalizeaza o noua crestere semnificativ peste asteptari a excedentului de cerere agregata, probabil atenuata usor de majorarea temporara in acest interval a PIB potential, sub impactul socului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de exceptie.
In corelatie cu acestea, membrii Consiliului au evidentiat nivelul record atins in octombrie de efectivul salariatilor din economie, pentru a sasea luna consecutiv, dar si trendul descendent pe care dinamica acestuia a continuat sa se plaseze, semnalizand o limitare a spatiului de crestere a gradului de ocupare, implicit o sporire a dificultatilor companiilor in recrutarea de personal calificat. Rata somajului a stagnat in schimb la 4,9 la suta in intervalul august - octombrie, iar rata locurilor de munca vacante a consemnat in trimestrul III o scadere. S-a considerat ca probabila intrerupere a tendintei de incordare a pietei muncii, sugerata de aceste evolutii, este insa temporara, in conditiile in care sondaje de specialitate indica perspective relativ mai optimiste de angajare pentru trimestrul I 2018. In acest context, au fost remarcate nivelurile de doua cifre, deosebit de inalte din perspectiva istorica, dar si in comparatie cu anul 2016, la care s-au mentinut in trimestrul III variatia anuala a salariului mediu brut nominal si cea a costului orar total cu forta de munca. Dinamica anuala a costurilor salariale unitare din industrie a revenit insa in octombrie pe trendul descendent pe care a intrat in trimestrul IV 2016, dupa o majorare temporara survenita in trimestrul III ca urmare a temperarii avansului productivitatii muncii.
In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au apreciat ca acestea si au atenuat usor caracterul acomodativ in trimestrul IV 2017. S-a facut referire la cresterea semnificativa inregistrata de cotatiile relevante ale pietei monetare - atingand cele mai inalte niveluri din regiune si din UE -, dar si la translatarea relativ lenta a acestei miscari asupra ratelor dobanzilor la creditele noi si la depozitele noi la termen in lunile octombrie si noiembrie, mai cu seama pe segmentul populatiei. A fost mentionata si aprecierea in termeni reali suferita de leu in raport cu principalele monede in trimestrul IV, in pofida tendintei de depreciere nominala pe care a continuat sa o manifeste fata de euro de-a lungul celei mai mari parti a intervalului. In contextul persistentei unui deficit net de lichiditate pe piata monetara, ca efect al accentuarii volatilitatii factorilor autonomi, BNR a continuat sa furnizeze lichiditate in noiembrie-decembrie prin intermediul operatiunilor repo, cu alocare integrala. Acestea au fost insa stopate spre finalul anului, data fiind reaparitia unui excedent net substantial de rezerve in sistemul bancar, ca urmare a injectiilor de lichiditate antrenate de relaxarea ampla a executiei bugetare.
Membrii Consiliului au observat, totodata, ca dinamica anuala nominala a creditului acordat sectorului privat si-a incetinit doar marginal avansul in primele doua luni ale trimestrului IV. Cresterea lui robusta a continuat sa se datoreze cvasi-integral componentei in lei, a carei pondere in creditul total s-a majorat la 61,8 la suta, principala contributie apartinand creditelor acordate populatiei, mai cu seama celor pentru locuinte. In termeni reali, decelerarea cresterii anuale a creditului sectorului privat a fost ceva mai pronuntata, data fiind accentuarea trendului ascendent al ratei anuale a inflatiei.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat ca noile date si evaluari reconfirma perspectiva accelerarii inflatiei in lunile urmatoare, sub impactul presiunilor in crestere ale factorilor pe partea ofertei si ale celor fundamentali, suprapuse in primele luni din 2018 efectelor de baza inflationiste asociate reducerilor si eliminarilor de impozite indirecte si scaderilor de preturi administrate. S-a observat ca valorile anticipate a fi atinse de rata anuala a inflatiei pe orizontul scurt de timp sunt semnificativ mai inalte decat cele din prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2017, depasind considerabil limita de sus a intervalului tintei stationare, dar si ca revizuirea ascendenta este atribuibila cvasi-exclusiv actiunii factorilor pe partea ofertei; principalele influente suplimentare sunt asteptate sa decurga din evolutia pretului combustibililor, in conditiile relativei mariri a cotatiilor petrolului, din recenta crestere a preturilor LFO si ale produselor din tutun, precum si din dinamica relativ mai inalta a preturilor administrate.
In aceste conditii, unii membri ai Consiliului au facut referire la caracterul tranzitoriu al puseului inflationist ce se va manifesta probabil in primele trimestre din 2018, data fiind previzibila epuizare spre finalul acestui an a efectelor multora din socurile inflationiste pe partea ofertei care il provoaca, reamintind ca prognoza pe termen mediu anticipeaza plasarea ratei anuale a inflatiei la 3,2 la suta in decembrie 2018 si la 3,1 la suta in luna septembrie 2019. In acelasi timp, insa, a fost exprimata preocuparea legata de riscul ca, pe fondul presiunilor in urcare ale cererii agregate excedentare, anticipata amplificare a impactului socurilor pe partea ofertei, implicand cresterea si mentinerea ratei anuale a inflatiei mult peste limita de sus a intervalului tintei stationare de-a lungul a cateva trimestre, sa dezancoreze anticipatiile inflationiste pe orizontul mai lung de timp. In acest context a fost evocata si relatia intre preturile interne si dinamica cursului de schimb. Pe termen scurt, o sursa importanta de incertitudini si riscuri in sens ascendent la adresa perspectivei inflatiei a fost considerata evolutia pretului combustibililor si a pretului altor utilitati, in contextul volatilitatii crescute a pretului international al petrolului.
Membrii Consiliului au discutat apoi posibilele implicatii ale noilor evaluari privind cresterea economica pe orizontul scurt de timp, care indica pentru trimestrele IV 2017 si I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decat cel prognozat anterior, reconfirmand insa, concomitent, perspectiva reintrarii lui pe un trend de decelerare, chiar usor mai accentuat decat cel anticipat in noiembrie 2017. S-a observat ca aceste previziuni corespund unei foarte usoare revizuiri in sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele doua trimestre, care asociata cu accelerarea mult peste asteptari a expansiunii economice in trimestrul III, face foarte probabila o crestere mai ampla a gap-ului pozitiv al PIB si a presiunilor sale inflationiste in acest interval, in raport cu prognoza pe termen mediu.
In plus, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat continua probabil si in trimestrul IV 2017 sa constituie principalul determinant al cresterii economice robuste. El poate fi secondat de o contributie modesta a formarii brute de capital fix, eventual alimentata de marirea considerabila a cheltuielilor publice spre finalul anului, insa in conditiile unei foarte probabile incadrari a deficitului bugetar al anului 2017 in parametrii programati. In cazul exportului net este insa de asteptat o marire a aportului negativ, data fiind ampla crestere consemnata in octombrie de soldul negativ al balantei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adancire a deficitului de cont curent fata de aceeasi perioada a anului anterior.
In urma analizei, membrii Consiliului au apreciat ca actualul context reclama continuarea ajustarii conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la nivelul de 2,00 la suta. Ca argumente aditionale au fost invocate riscul cresterii peste asteptari a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale si a celei de venituri in 2018, sau cel de inrautatire cronica a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potentiala reducere spre valori critice a investitiilor publice in favoarea sustinerii consumului, de natura sa prejudicieze potentialul de crestere a economiei romanesti si sa conduca la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar si ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat in acest context in mod repetat importanta unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie; unii membri ai Consiliului au mentionat intre asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetara.
Au fost mentionate, de asemenea, riscurile in sus la adresa perspectivei inflatiei venite din directia unei posibile cresteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si a tensionarii pietei muncii. Unii membri ai Consiliului au facut referire si la potentiala expansiune peste asteptari a economiei zonei euro si a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv in contextul persistentei inflatiei scazute, de natura sa sustina perspectiva unei normalizari lente a conduitei politicilor monetare ale bancilor centrale majore.
In acelasi timp, insa, au fost semnalate si incertitudinile si riscurile de sens opus la adresa perspectivei cresterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrala de catre unii angajatori a transferului catre angajat a obligatiilor privind contributiile sociale, dar si din posibila suplimentare a masurilor fiscale corective in cursul anului 2018, in vederea incadrarii deficitului bugetar in plafonul de 3 la suta din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbtiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum si cel de scadere mai evidenta a dinamicii venitului disponibil real al populatiei sub impactul unei relative cresteri a efectelor inflationiste directe si indirecte ale socurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidentiata posibila evolutie sub asteptari a inflatiei in zona euro si in alte state dezvoltate, in pofida unei expansiuni economice mai robuste.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00 la suta, de la nivelul de 1,75 la suta, majorarea la 1,00 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit, de la 0,75 la suta si cresterea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,00 la suta, de la 2,75 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
