In prezent, biroul de arhitectura si proiectare Dico si Tiganas, din Cluj-Napoca, lucreaza la o varietate de proiecte, aflate in diferite etape de implementare. Printre acestea se afla Centrul Integrat de Transplant de la Cluj-Napoca, castigat prin concurs international de solutii, in 2020, studiile de fezabilitate pentru noile stadioane din Oradea si Bistrita, proiectul Opera Hub - cel mai nou centru de spectacole de opera din Cluj-Napoca, transformarea fostei Case de moda din centrul Clujului in Centru de conferinte si salon de expozitii pentru Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca etc. Arh. Serban Tiganas, fondator al biroului Dico si Tiganas, secretar general al Uniunii Internationale a Arhitectilor (UIA), dar si presedinte OAR timp de 8 ani, considera ca activitatea biroului pe care il conduce a fost normala, intr-un an 2020 anormal.
- Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrati, in acest moment?
- Principalul proiect la care lucram in prezent este Centrul Integrat de Transplant de la Cluj-Napoca, castigat prin concurs international de solutii, in 2020. Pentru acest proiect lucram cu partenerii din Barcelona, Pinearq, birou cu care am elaborat impreuna solutia de concurs castigatoare. Proiectul se va derula pe parcursul mai multor ani, in prezent fiind la etapa intai, in care definitivam conceptul arhitectural si tehnic, elaboram diferite studii preliminare necesare realizarii studiului de fezabilitate. Lucram la alte cateva studii de fezabilitate, printre care un stadion municipal in Oradea, un stadion in Bistrita, parte al aceluiasi ansamblu in care am proiectat si este in constructie Sala polivalenta. Mai gandim un parcaj public in zona centrala a municipiului Bistrita si un proiect foarte special la Cluj-Napoca, Opera Hub, pentru care concepem un centru pentru productia de spectacole ale Operei Nationale Romane din Cluj. Avem in santier, tot la Cluj-Napoca, cladirea unui parcaj privat de folosinta publica, in zona centrala a municipiului, extrem de asteptat de municipalitate si de potentialii utilizatori. Se lucreaza, dupa proiectul nostru, la transformarea fostei Case de moda din centrul Clujului in Centru de conferinte si salon de expozitii pentru Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, un alt proiect foarte asteptat.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2020 si ce estimari aveti pentru perioada care urmeaza?
- Activitatea biroului nostru a fost normala intr-un an 2020 anormal, din perspectiva incarcarii, tipului de proiecte pe care le-am realizat si a incasarilor. Modul de lucru a fost adaptat la conditiile pandemiei, respectiv bazat pe lucrul de acasa in proportie de 80%-90% si pe relatii cu clientii, colaboratorii si furnizorii bazate tot pe online. Pentru 2021 estimam o anumita posibila reducere a cererii de proiecte private, dar o crestere a cererii pentru proiecte din fonduri publice, in special datorita momentului de inceput al unui nou ciclu de proiecte cu finantare europeana si inceputului de mandat al administratiilor locale si centrale, in care se elaboreaza proiecte, ca de obicei. Din cauza incertitudinii evolutiei situatiei sanitare, va fi greu de prognozat ceea ce se va intampla in activitatea noastra si a tuturor celor din acest domeniu, pentru 2021. Va trebui, insa, sa fim extrem de atenti si rezilienti, pentru a reduce riscurile cauzate de discontinuitatea activitatii, de sincopele de plati care insotesc de obicei crizele de orice fel si de alti factori particulari.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii biroului Dico si Tiganas?
- Suntem proactivi si cautam proiectele care ne intereseaza, asa cum a fost si cazul concursului pe care l-am amintit. De asemenea, suntem interesati de proiecte ample, pentru care ne pregatim sa lucram, de cele mai multe ori, mai mult de un an de zile. Avem contracte care se duc pe trei, patru, cinci ani, bineinteles cu anumite perioade mai intense. De aceea, a vorbi despre ultimele luni este pentru noi irelevant. Am totusi convingerea, observand piata si fiind in contact cu principalii actori, ca impactul pandemiei exista, dar are diferite forme de manifestare, in functie de segmentul de piata despre care vorbim.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Despre arhitectura nu trebuie vorbit in termeni de tendinte. Arhitectura trebuie sa fie perceputa ca o solutie pentru problemele importante, care la randul lor trebuie recunoscute si afirmate. Tot ce s-a intamplat recent si a bulversat intreaga omenire era previzibil, bineinteles nu in detalii, pe baza fenomenelor descoperite si studiate in ultimele decade. Se vorbeste de necesitatea abordarii eficiente a solutiilor impuse de urgenta climatica, de migratia masiva care genereaza nevoi de locuire proportionale, de declinul demografic din anumite regiuni si explozia din altele, de ceea ce deriva din economia circulara si necesitatea concentrarii pe resurse regenerabile. Toate acestea si inca mai multe elemente sunt deja reflectate de propunerile proiectelor de arhitectura considerate mai mult sau mai putin de avangarda sau avansate. Ceea ce va urma va fi o extindere spre generalizare a anumitor solutii, cu viteze diferite, depinzand de locul de referinta. Nu cred ca in spatiul cultural din Romania vom asista la un salt vizibil in ceea ce priveste interesul pentru o arhitectura contemporana de valoare a celor care o comanda, privati sau publici. Discursul public nu anunta clar o atare schimbare si nici macar o intelegere a posibilitatilor arhitecturii de a oferi solutii excelente pentru situatii comune sau exceptionale. Interesele private insa, depind de cumparatori, care daca sunt atinsi de sindromul NIMBY (not in my backyard), vor oferi doar ceea ce acestia inteleg si sunt dispusi sa achizitioneze. Se vor intensifica presiunile prin norme si lege, dar si nerespectarea lor din motive de absenta a unor stimulente necesare schimbarii si a unor strategii aplicabile. Tendinte? Un urias potential, partial onorat, foarte dependent de guvernanti.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- In orice perioada din istoria civilizatiei, la fel si acum, au coexistat cu succes tehnologii avansate pentru acea vreme si metode traditionale accesibile. Implementarea tehnologiilor trece prin calcule de randament si profitabilitate. Unii gresesc la calcule, altii nici nu isi propun sa le faca, sau nu stiu cum sa le abordeze. Raspunsul la intrebare este: impactul va fi diferit, nuantat, tehnologiile vor fi absorbite neuniform, in functie de anumiti factori.
- Care sunt primele lectii pe care considerati ca trebuie sa le invatam dupa experienta anului 2020?
- Trebuie sa ne dam seama de vulnerabilitatea sistemelor economice, politice si sociale, sa intelegem ca trebuie dedicate resurse substantiale pentru rezolvarea problemelor cruciale ale omenirii si ca lucrurile trebuie sa se schimbe fundamental, situatie care inca nu are un proiect clar, viabil, cunoscut si acceptat. Pandemia a fost un fel de "repetitie cu costume" pentru viitorul care ne asteapta, sau mai bine spus... nu ne asteapta. Lectia, de altfel deloc noua, dar profund explicita in 2020, este aceea ca depindem enorm unii de altii, dar nu reusim sa dam curs prea usor acestei realitati. Am trecut de la "butterfly effect" la "domino effect". Sper ca noi, arhitectii, sa nu fim nevoiti sa ne concentram pe a gandi constructiile pentru planeta Marte, prea curand, pentru ca pe planeta Pamant s-a distrus un echilibru care nu ne mai permite sa lucram la limitarea efectelor dezastrului. In fapt, pandemia ne-a aratat cat de dezamagitor este organizata societatea si nu as vrea sa continui acum si aici, pe aceasta tema. Am invatat destul de multe despre amnezie, despre a acorda atentie asupra gandirii complexe necesare in constructii, care implica sa iei in considerare, pe vreme buna, ca o furtuna poate aparea oricand.
