Pintilie+Partners Architecture & Engineering (PPAE) traverseaza o perioada deosebit de favorabila in 2021, pe care arhitectul fondator al companiei, Bogdan Pintilie, o descrie ca fiind "cea mai buna perioada din istoria de 18 ani a PPAE", in care activitatea este limitata de capacitatea de proiectare si nu de cerere. Dupa un an 2020 cu "suisuri si coborasuri", arhitectul estimeaza o crestere de 20% in 2021 comparativ cu anul trecut, evolutie ascendenta care va continua si in 2022. In cei 18 ani de activitate, arhitectii PPAE au proiectat peste un milion de metri patrati de cladiri, in acest moment compania avand in lucru obiective din sectoarele logistic si de productie, retail si cladiri de locuinte. In cadrul companiei lucreaza 18 persoane, din care 12 arhitecti, 5 ingineri structuristi si un specialist in avizari.Interviu cu Bogdan Alexandru Pintilie (43 de ani), arhitect fondator al Pintilie+Partners Architecture & Engineering si specialist cu o experienta profesionala de 21 de ani pe piata de arhitectura si proiectare.
- Care sunt cele mai mari proiecte la care lucrati in aceasta perioada?
- Printre proiectele mai importante pe care PPAE le are in curs in aceasta perioada se afla proiectul unui abator de pasari pentru Avicarvil Food & Distribution, in judetul Valcea, sat Francesti, a carui proiectare o vom finaliza in septembrie 2021. Termenul de realizare a investitiei este stabilit in decembrie 2022. De asemenea, lucram la doua cladiri cu apartamente pentru Terragaz Construct, in Bucuresti, pe B-dul Gh. Ionescu-Sisesti si respectiv str. Regimentului, cu termene de finalizare pentru proiectare in iulie 2021 si executie in decembrie 2022. Tot pana la finalul acestui an, urmeaza sa finalizam proiectarea noului magazin Altex din Voluntari (noiembrie), a depozitului de medicamente Antibiotice SA Iasi (august) a unui depozit logistic in Malu Mare (judetul Dolj) pentru Espack Eurologistica, cu antreprenor general Quantum Construct (august), a noului ansamblu rezidential APP Town Property din Pipera/ Voluntari (iulie), precum si a unei fabrici de confectii din piele pentru Hipic Prod Impex, in Sibiu (august). Toate aceste proiecte vor fi construite pana la finalul anului 2022.
- Ce impact a avut pandemia asupra activitatii PPAE?
- Per total, impactul a fost destul de mic. Scaderea mare a cererii din lunile martie-iunie 2020 a fost compensata partial de cresterea accelerata din lunile ulterioare. As estima ca pandemia ne-a impiedicat sa crestem cifra de afaceri cu 10%. Efectul negativ nu a fost mai mare, deoarece programele care au fost cele mai afectate (cladirile de birouri, retail si horeca) sunt mai slab reprezentate in portofoliul nostru. Mai degraba am resimtit in acele luni nesiguranta investitorilor din toate domeniile cu privire la viitor.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare/ arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Cred ca tema numarul 1 ar trebui sa fie reducerea amprentei de carbon a cladirilor. Pe aceasta tema aplicam, dupa cum stiti, normele nZEB. Din pacate, nu asa cum ne-am dori. Ar trebui reglementata aplicarea. Dar cred ca pe termen mediu aceste necesitati vor conduce la schimbari importante in proiectare, inclusiv in imaginea arhitecturala.
O alta tendinta este de crestere a calitatii cladirilor noi. Spre exemplu, daca acum doar cativa ani erau rare cladirile rezidentiale care sa fie proiectate cu fatada ventilata si tamplarie de aluminiu, acum numarul lor creste pe zi ce trece. Odata cu cresterea puterii de cumparare a populatiei din centrele urbane importante, a crescut si cererea pentru calitate. Acest lucru se vede chiar si la proiectele industriale, unde se incearca crearea de conditii bune de lucru in noile fabrici sau depozite pe care le proiectam. O componenta a acestei tendinte este si orientarea catre durabilitate. Nu mai este o obisnuinta in proiectare sa alegem solutiile cele mai ieftine. Am inceput sa le alegem pe cele mai bune. Sau macar un compromis intre pret si calitate/ durabilitate.
Eu nu cred ca pandemia va avea efecte majore pe termen mediu si lung. Cred ca pandemia a trecut si efectele ei la fel, in mare masura. Totusi, sesizam o usoara crestere a cererii pentru apartamente cu un numar mai mare de camere. Pandemia a oprit multe din proiectele noi de birouri. Se pare ca acest efect poate fi pe termen mediu si poate chiar lung. In unele domenii s-a constatat ca lucrul de acasa are eficienta comparabila cu cel de la birou, astfel ca unele companii, mai ales mari, au ales sa permanentizeze modul de lucru din pandemie. Nu este cazul nostru. Activitatea de proiectare este complexa si necesita interactiuni apropiate si dese intre membrii echipelor de proiectare. In plus este nevoie de putere de calcul mare, care nu se poate asigura cu un laptop acasa. Lucrul de acasa a insemnat o reducere drastica a eficientei pentru noi - o aproximez la 30%.
- Ati implementat modul de lucru BIM?
- PPAE a lucrat arhitectura exclusiv BIM de la infiintare, din 2003. Pe vremea aceea, acest mod de lucru nu se chema asa. Departamentul de structura (acum firma de structura din grup: Pintilie & Lihatchi Structures) a inceput lucrul intai in 2D. Am facut insa trecerea la BIM in cursul anilor 2016-2018, cu costuri mari atat materiale, cat mai ales de personal.
Noi utilizam Nemetschek Allplan. Este un sistem foarte bun, dar are dezavantajul ca sunt destul de putini colegi arhitecti si ingineri care sunt dispusi sa il invete. De cele mai multe ori am fost nevoiti sa facem scolarizare la locul de munca. Totusi, pentru cei care cunosc Revit, trecerea este destul de usoara.
Lucram proiectele de arhitectura si structura pe un model unic pentru fiecare proiect. Acest lucru imbunatateste cu mult coordonarea intre cele doua specialitati si reduce drastic numarul de probleme ce apar in mod obisnuit pe santier. Utilizam ultimele versiuni ale software-ului de proiectare si incercam, pe cat posibil, sa utilizam la maxim toate functiile suplimentare ce apar de la o versiune la alta. Astfel ca modul de lucru este intr-o continua evolutie.
BIM este viitorul proiectarii, pentru proiectele medii si mari. In cazul proiectelor mici, avantajul pe care il aduce este mai putin important. In schimb are dezavantajul ca este mai greu de folosit decat proiectarea clasica 2D. Nu toti arhitectii si inginerii de structuri sunt capabili sa lucreze BIM. Nu din cauza vreunei greseli a companiilor care produc software BIM, ci din cauza complexitatii intrinseci a sistemului.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- In primul rand, digitalizarea reduce timpul de coordonare pentru echipele de proiectare. Acesta este un mare avantaj, deoarece costurile cu personalul sunt importante si au o pondere in crestere in costul total. O a doua consecinta este controlul mai bun asupra proiectelor. Mult mai putine lucruri sunt neprevazute in proiect si necesita solutii adhoc pe santier. In plus digitalizarea permite realizarea de proiecte de o complexitate imposibila prin metode clasice.
Pentru forta de munca impactul este diferentiat. Pentru cei care reusesc sa stapaneasca noile sisteme remuneratia creste semnificativ. Dar acestia nu sunt multi. Cred insa ca pentru mare parte din personalul de executie impactul nu este prea mare.
- Care sunt lectiile acestei crize medicale, din punctul dvs. de vedere?
- Eu am inteles, cu aceasta ocazie, cat de puternice sunt obiceiurile noastre de zi cu zi. Cat de greu este de a schimba modul de a face lucrurile simple, pe care in mod obisnuit le facem din automatism. Am constat ca facutul lucrurilor "ca asa am facut intotdeauna" este principala piedica in calea progresului indivizilor si a societatilor umane. De asemenea, am vazut cu claritate limitele sistemului democratic si drepturilor excesive acordate minoritatilor de orice fel din teama de discriminare. Mai la obiect, dreptul tau de a nu te vaccina limiteaza dreptul meu la o viata fara restrictii sanitare. In acelasi timp, eu trebuie sa platesc pentru spitalizarea unuia care alege sa nu se vaccineze. Reciproca nu este valabila, deoarece vaccinatii nu au nevoie de spitalizare. Eu vad aici o inechitate inacceptabila.
Cred ca asa cum pentru majoritatea activitatilor umane (ex: circulatia rutiera, scoala cu 8 clase obligatorii etc.) acceptam reguli facute de altii, fara a avea posibilitatea sa alegem in mod democratic, la fel ar trebui sa se intample si cu problemele de sanatate. Sa lasam pe altii mai pregatiti sa decida.
