Stelian Bujduveanu este unul dintre cei mai vizibili inalti functionari publici activi in Primaria Muncipiului Bucuresti (PMB), de pe pozitia de viceprimar facandu-se remarcat in ultima perioada prin asa-numita "revolutie a parcarilor". In sarcina sa intra insa si o serie de alte aspecte extrem de importante in economia administratiei locale, cum ar fi lucrarile de infrastructura sau revitalizarea patrimoniului imobiliar al Capitalei. Despre obiectivele curente si cele viitoare, oficialul PMB ofera in continuare o serie de detalii.
- Caracterizati succint dezvoltarea urbanistica a Capitalei in ultimul deceniu.
- In Bucuresti, vorbim, in principal, despre o dezvoltare sustinuta de mediul privat in sectorul de locuinte. Din pacate, exista o discrepanta intre ritmul de dezvoltarea a programelor si proiectelor publice (scoli, gradinite, licee etc.), a celor de infrastructura si a celor din sectorului privat (locuinte), diferenta fiind coroborata cu distribuirea incorecta, haotica, a zonelor de lucru in oras (de exemplu, cladiri de birouri amplasate aproape exclusiv in nordul orasului). Aceasta lipsa a planificarii urbane a dus la o supraaglomerare.
- Care sunt principalele schimbari pe care le urmariti?
- Din martie 2022, am preluat coordonarea unor domenii importante pentru oras, precum transporturile, parcarile publice sau patrimoniul. Printre cele mai importante proiecte in care m-am implicat au fost, pe segmentul de transporturi, schimbarea si modernizarea flotei transportului in comun, concretizata prin achizitia de tramvaie, troleibuze si autobuze electrice noi, concomitent cu demararea procesului de reabilitare a 50 km de linie de tramvai. In ceea ce priveste sistemul de parcare, am creat un regulament, am realizat locuri noi de parcare si am implementat un sistem de taxare eficient, care ofera inclusiv posibilitatea platii online. Beneficiile sunt evidente: pe langa organizarea orasului, aducem bani la bugetul local si eliberam trotuarele de masini, creand noi spatii publice pentru pietoni. Pentru fluidizarea traficului mi-am stabilit un obiectiv clar: sa redau cetatenilor o parte din timpul pierdut in trafic. M-am concentrat astfel pe crearea de sensuri unice si benzi speciale pentru transportul public la nivelul intregului oras. Cand circula pe benzi unice, autobuzele castiga timp, iar traficul in ansamblu se amelioreaza. Referitor la lucrarile de infrastructura, atentia s-a concentrat pe pasaje/poduri (odata cu realizarea expertizelor tehnice), respectiv pe inventarierea patrimoniului Municipiului Bucuresti, cu scopul de a revitaliza si refunctionaliza anumite zone (inclusiv istorice). In acest domeniu, am propus si s-a aprobat in CGMB un regulament de inchiriere a spatiilor comerciale aflate in proprietatea PMB. Scoatem astfel din paragina aproape 70.000 de mp de spatii aflate in centrul orasului. Este un castig enorm pentru estetica urbana, pentru mediul de afaceri, pentru bugetul Capitalei si, mai ales, pentru imaginea orasului.
- Cum vedeti dezvoltarea urbanistica viitoare a capitalei Romaniei?
- Aparitia proiectului de revizuire a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti ne arata intentia de a crea un cadru de dezvoltare integrata. Este vorba despre un cadru complex, prin care este propusa dezvoltarea orasului in relatie cu palierele economic, social, de mediu si administrativ. Efectele vor fi: realizarea eficienta a investitiilor, aparitia unui sistem de spatii publice de calitate, echitabile si accesibile pentru toti, cresterea calitatii vietii urbane si, prin biodiversitate si spatii verzi atractive, asigurarea de confort si intimitate. Obiectivul este sa avem o capitala europeana competitiva.
- Cum comentati varianta actuala a codului de urbanism?
- Proiectul de lege privind Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (CATUC) contine un set de derogari de la lege, ce vor duce la situatia in care regulamentul se subordoneaza fiecarei noi constructii ridicate ilegal, iar rezultatul nu poate fi decat dezordine si confuzie la nivel urbanistic. Scoaterea de sub incidenta legii a anumitor zone sau actiuni, in interes privat sau, in anumite cazuri in interes public punctual sau sectorial, impotriva interesului public general, ar trebui revizuita. Un astfel de exemplu este construirea fara autorizatii a locuintelor care nu depasesc 150 mp, in mediul rural.
- Care sunt cele mai mari proiecte de investitii pe care le aveti in dezvoltare, in acest moment, la nivelul Primariei?
- Bucurestiul este una dintre cele mai aglomerate metropole din lume. Am ordonat prioritar reabilitarea carosabilului si a trotuarelor, eliberarea trotuarelor de masini, crearea de strazi cu sens unic, crearea de benzi unice pentru transportul public, crearea de sensuri giratorii. Un domeniu de care nu s-a atins nimeni in ultimii 34 de ani este reprezentat de crearea de noi locuri de parcare (80.000 pana la sfarsitul anului viitor). In ceea ce priveste transportul public, investitiile vizeaza achizitia de tramvaie Astra Imperio, reabilitarea liniilor de tramvai, cumpararea de autobuze electrice si troleibuze. Imi doresc ca bucurestenii care stau in trafic, sa se uite la autobuzele care trec cu viteza pe banda dedicata si sa-si doreasca sa-si fi lasat masina acasa. Transportul public devine modern, digital si la timp si o alternativa reala. Patrimoniul este un alt proiect de anvergura pe care il coordonez. Am inceput cu inventarierea, am creat regulamente de inchiriere a spatiilor comerciale, am facut primele licitatii publice cu strigare - in mod transparent si competitiv. Transformam patrimoniul Municipiul Bucuresti, nefolosit de peste 30 de ani, in fond imobiliar activ, in folosul antreprenorilor locali si al comunitatii.
- Ce planuri aveti privind necesitatea de consolidare si reabilitare termica a cladirilor pe care le administrati?
- Una dintre solutiile pe care le propun pentru dezvoltarea urbanistica armonioasa a orasului nostru este un parteneriat onest intre administratie si dezvoltatori. Conceptul de estetica urbana nu trebuie sa fie doar apanajul PMB sau al primariilor de sector. Dezvoltatorii si bucurestenii sunt direct vizati de acest aspect. De aceea, am propus solutia concesionarii cladirilor vechi catre privati. O solutie, rezultata din datele pe care le avem pana acum, este concesionarea cladirilor cu risc seismic, aflate in degradare, catre operatori privati. Datele ne arata ca cele mai multe imobile au fost consolidate si reabilitate de acestia. Institutiile publice au esuat in acest demers, consolidand doar 32 de constructii. Statul nu este un bun administrator si nu are capacitatea sa le reabiliteze sau consolideze intr-un timp util. Companiile private pot face insa acest lucru si reintroduce cladirile renovate in circuitul civil, generand plusvaloare si noi taxe si impozite la buget. O alta solutie pentru a creste ritmul de interventie este ca PMB si primariile de sector sa imparta ariile de competenta in ceea ce priveste consolidarea si reabilitarea termica a cladirilor publice.
- Care sunt principalele obiective pe care le aveti pana la finalul acestui mandat?
- Imi doresc ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana, care pune omul in centrul dezvoltarii sale. Obiectivul va fi atins printr-un transport public modern si atractiv, fluidizarea circulatiei rutiere in inelul central si transformarea patrimoniului Capitalei in portofoliul imobiliar activ. Cele peste 620 de imobile din patrimoniul privat al Municipiului Bucuresti devin spatii pentru si in interesul orasului si al antreprenorilor locali. Marturisesc ca un deziderat personal este cultivarea patriotismului local. Sintagma "vrem un oras ca afara" sa fie inlocuita cu "mandru ca sunt bucurestean si imi place orasul in care traiesc". Bucuresti nu este doar cel mai mare oras din Romania, care genereaza peste 20% din PIB, ci este o metropola ce ofera cele mai mari oportunitati mediului de afaceri, cu evenimente culturale extrem de diverse si cu o baza insemnata de specialisti, de la industria IT si pana la mediul academic sau financiar. Este un oras plin de viata, pe care fiecare dintre noi reusim sa-l schimbam de la an la an.
