MAPN: Investitii de doua miliarde lei in infrastructura de aparare, planificate in 2023

 

- La data de 1 martie 2022, Consiliul Suprem de Aparare a tarii a hotarat cresterea procentului din PIB alocat bugetului apararii la 2,5% incepand cu anul 2023. In consecinta, pentru implementarea acestei decizii, Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pentru anul 2023 prevede un procent de 2,53% (39,29 miliarde lei - toate sursele de finantare) din PIB destinat bugetului apararii din care un procent de 37,33% (14,67 miliarde lei) este alocat achizitiei de echipamente majore si activitatilor de cercetare-dezvoltare. Ca urmare a modificarii PIB in noua Proiectie a principalilor indicatori macroeconomici la data de 5 mai 2023, procentul cheltuielilor pentru aparare este de 2,47% din PIB. Pentru lucrarile de investitii in infrastructura pentru anul 2023 au fost alocate peste doua miliarde lei, din care, pana in prezent, au fost executate si decontate lucrari in valoare de 493,63 milioane de lei. Sumele alocate in acest an sunt acoperitoare pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii cuprinse in Planul de investitii al Ministerului Apararii Nationale.

 

- Ministerul Apararii Nationale a manifestat o permanenta preocupare pentru identificarea si atragerea de fonduri europene nerambursabile care sa sprijine efortul de reabilitare a unor constructii simbol pentru Romania si pentru institutia militara. Inca din anul 2016, dupa preluarea de la autoritatile locale a Monumentului Eroilor (Crucea) de pe Varful Caraiman, au fost initiate de catre Directia domenii si infrastructuri cu sprijinul si sub coordonarea Secretariatului General al Ministerului Apararii Nationale mai multe solicitari de finantare din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operational Regional 2014-2020.

In prezent sunt in diferite faze de derulare proiecte investitionale finantate din fonduri europene depuse in cadrul Programul Operational Regional 2014-2020, pe diferite axe, dupa cum urmeaza:

• Axa prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural. Proiectul "Restaurarea, reabilitarea, conservarea si amenajarea unui spatiu expozitional in cadrul Monumentului Crucea comemorativa a Eroilor romani din Primul Razboi Mondial (Monumentul eroilor «Crucea Caraiman»/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Varful Caraiman" (cod SMIS 116377) are ca obiectiv general promovarea istoriei nationale si conservarea, protejarea si valorificarea acestui monument cultural si istoric de referinta pentru Romania. Valoarea totala a investitiei este de 16,3 milioane de lei, din care peste 13,7 milioane de lei reprezinta valoarea finantarii externe nerambursabile, iar aproximativ 2,57 milioane de lei reprezinta valoarea cofinantarii cheltuielilor eligibile si neeligibile, asigurata de Ministerul Apararii Nationale de la bugetul de stat. A fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor in septembrie 2022.

• Axa prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1/7 – Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural – proiecte nefinalizate. Proiectul "Lucrari de interventie la fatada Cercului Militar National" (cod SMIS 124949) are ca scop reabilitarea fatadelor unei cladiri emblematice pentru patrimoniul aflat in administrarea MApN. Valoarea totala contractata a proiectului este de 34,94 milioane de lei, din care 10,67 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile. Contractul de finantare a fost semnat in luna decembrie 2018. Finalizarea executarii lucrarilor este estimata la finalul acestui an.

 

 

• Axa Prioritara 3, Prioritatea de Investitii 3.1, Operatiunea B – Cladiri Publice. Proiectul "Reabilitare termica pavilion 31 din cazarma 329 Boboc" (cod SMIS 118344) vizeaza realizarea de lucrari de imbunatatire a performantelor energetice ale cladirii, avand ca rezultat final reducerea consumurilor energetice si, implicit, optimizarea confortului termic pentru utilizatorii cladirii. Valoarea totala a proiectului este de 24,13 milioane de lei, din care 7,17 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile. Activitatea de receptie la terminarea lucrarilor de constructii s-a finalizat in februarie 2022.

• Axa Prioritara 3, Prioritatea de Investitii 3.1, Operatiunea B – Cladiri Publice - Apel de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. Proiectul "Reabilitare termica a pavilionului C4 din cazarma 3416 Constanta" (cod SMIS 125100) are o valoare totala contractata de 12,44 milioane de lei, din care 7,78 milioane de lei reprezinta fonduri nerambursabile. A fost semnat contractul de finantare, iar proiectul se afla in derulare, cu termen de finalizare la sfarsitul anului 2023. 

Tot prin aceasta facilitate este finantat si proiectul "Reabilitare termica a pavilioanelor D, D1, D2 si D5 din cazarma 1369 Constanta" (cod SMIS 125139). Valoarea totala contractata a acestuia este de 20,14 milioane de lei, din care 8,28 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile. Contractul de finantare a fost semnat la data de 26.10.2021. Pentru acest proiect imobiliar procentul cheltuielilor eligibile nerambursabile este de 55,92%. 

 

 

- Comitetul Ministerului Apararii Nationale pentru organizarea si coordonarea procesului de atragere de fonduri europene nerambursabile a initiat si sustinut demersurile pentru depunerea documentelor necesare accesarii fondurilor europene nerambursabile din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), in domeniile de interes pentru MApN. Toate demersurile derulate au condus fie la includerea expresa a unor investitii ale MApN in PNRR, fie la depunerea in conditii de eligibilitate care, dupa caz, sa asigure semnarea contractelor de finantare pentru structurile din subordinea MApN. Avand in vedere evolutiile privind deschiderea unor linii de finantare din PNRR, in mod sintetic expunem proiectele intocmite la nivelul MApN, in baza colaborarii Comitet - structuri beneficiare, depuse spre finantare in platformele aferente diferitelor componente ale PNRR si in cadrul proiectelor finantate prin programe operationale aferente exercitiului financiar 2014 -2020:

• Componenta 12 - Sanatate, Investitia I2.1. Infrastructura spitaliceasca publica noua si 12.2. Echipamente si aparatura medicala. Pana in prezent au fost incluse cinci unitati spitalicesti in Programul national de investitii in infrastructura de sanatate, aferent Tintei 377, Componenta 12 - Sanatate, aprobat prin H.G. nr. 1237/2022 si H.G. nr. 143/2023, dupa cum urmeaza: Pavilion politrauma nou, Spitalul Clinic de Urgenta Militar "Dr. Stefan Odobleja" Craiova; Pavilion nou de chirurgie posttraumatica, Spitalul Militar de Urgenta "Dr. Ion Jianu" Pitesti; Pavilion politrauma nou, Spitalul Militar de Urgenta "Dr. Alexandru Augustin" Sibiu; Pavilion politrauma nou, Spitalul Militar de Urgenta "Regina Maria" Brasov; Pavilion nou de chirurgie posttraumatica, Spitalul Militar de Urgenta "Dr. Alexandru Gafencu" Constanta. Valoarea totala a celor 5 pavilioane noi este de aproape 120 de milioane de euro.

• Componenta 12 - Sanatate, Investitia I2.1 - MS/I1.3/ Unitati de asistenta medicala ambulatorie. In cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/ C12/ MS/ I1.3 au fost depuse doua proiecte a caror valorare totala este de 9,35 milioane de lei.

• Componenta 12 - Sanatate, Investitia I2.1 - Cod Apel PNRR/ 2022/ C12/ MS/ I2.4/ Echipamente si materiale destinate reducerii riscului de infectii nosocomiale. In cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/ C12/ MS/ I2.4 au fost depuse 5 proiecte a caror valorare totala este de 65,56 milioane de lei.

• Componenta 5 – Valul Renovarii, Axa 2 – Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladiri publice, Operatiunea B.2: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor publice. In cadrul acestei Componente au fost depuse 5 proiecte a caror valorare totala este de 43,25 milioane de euro. Chiar daca s-a reusit incarcarea documentelor la prima ora a deschiderii sesiunii de depunere pentru runda a doua pe platforma http://www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, acestea au ajuns pe lista de asteptare.

 

 

- O alta modalitate de asigurare a necesarului de fonduri pentru realizarea/ reabilitarea infrastructurii necesare MApN o constituie finantarea prin Programul NATO de Investitii in Securitate (NSIP) din cadrul pachetelor de capabilitati aprobate de catre autoritatile NATO. Pana in prezent, MApN, prin Directia domenii si infrastructuri, in calitate de autoritate in domeniu, a implementat un numar de 38 proiecte finantate prin NSIP din cadrul pachetelor de capabilitati aprobate de catre autoritatile NATO, pentru realizarea de facilitati specifice in cadrul unitatilor militare dislocate in localitatile Fetesti, Otopeni, Bucuresti, Midia, Mangalia, Timisoara, Tunari si Cincu, in valoare totala de 89 milioane de euro, din care 62,77 milioane de euro finantare NATO si 26,23 milioane de euro finantare din bugetul de stat.

Proiectele finalizate pana in prezent, au avut ca scop principal dezvoltarea infrastructurii bazelor aeriene prin realizarea/ reabilitarea suprafetelor aeroportuare cu diverse destinatii: pista decolare-aterizare, cai rulare, platforme parcare aeronave, platforme de mentenanta si testare, precum si realizarea de hangare de mentenanta, spatii de depozitare, depozite de combustibil. O alta componenta este reprezentata de dezvoltarea infrastructurii de receptie, stationare si continuarea deplasarii trupelor (RSOM) si de antrenament in cadrul poligoanelor specifice. 

Valoarea estimata a proiectelor NSIP din cadrul Pachetelor de capabilitati aprobate de catre autoritatile NATO pentru perioada 2023-2027 aflate in prezent in diferite faze de implementare, este de 149,9 milioane de euro, din care 122,85 milioane de euro reprezinta finantare NATO si 27,05 milioane de euro, co-finantarea Romaniei.

 

 

- Dintre lucrarile semnificative ale Ministerului Apararii Nationale, ce se implementeaza prin grija Directiei domenii si infrastructuri, as aminti:

• Infrastructura Bazei 57 Aeriana din cazarma 888 Mihail Kogalniceanu, investitie ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati cu Hotararea Guvernului nr. 781/2019, valoarea totala a investitiei fiind de 12,173 miliarde lei (circa 2,576 miliarde euro). Realizarea investitiei imobiliare este impartita in 4 etape, pe o perioada de aproximativ 20 de ani, prioritate avand lucrarile de asigurare utilitati, amenajare teren, realizare pista decolare-aterizare si zone de miscare aeroportuara. Finalizarea investitiei, in functie de alocarile bugetare, este estimata a avea loc in anul 2040. 

• Realizare infrastructura necesara Comandamentului Corpului Multinational de Sud-Est in cazarma 562 Sibiu, investitie ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati cu Hotararea Guvernului nr. 403/2020, valoarea totala a investitiei fiind de 549,172 milioane lei. Lucrarile au fost incepute din anul 2021 si au termen de finalizare in 2025.

• Realizare infrastructura in cazarma 3600 Mihai Bravu, investitie ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati cu Hotararea Guvernului nr. 309/2021, valoarea totala a investitiei fiind de 1,148 miliarde lei. Durata de executie a lucrarilor este estimata la 66 de luni.

• Lucrari de infrastructura necesare functionarii Colegiului National Militar "Alexandru Ioan Cuza" in cazarma 3607 Constanta, investitie ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati cu Hotararea Guvernului nr. 309/2021, valoarea totala a investitiei fiind de 206,7 milioane de lei. Durata de executie a lucrarilor este estimata la 48 de luni.

 

 

- In contextul alocarii prin bugetul MApN a unor sume importante pentru achizitia de echipamente majore si pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, categoriile de forte ale armatei au initiat demersuri privind asigurarea infrastructurii necesare pentru desfasurarea in cele mai bune conditii a misiunilor primite. Prin prisma atributiilor sale, Directia domenii si infrastructuri asigura elaborarea si aprobarea, in limitele competentei sale, a programelor de investitii si a documentatiilor tehnico-economice pentru lucrarile de investitii, urmareste si coordoneaza executarea lucrarilor de investitii si reparatii in toate fazele de implementare a acestora, exercita controlul statului in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii. In urmatorii ani vor fi continuate si finalizate obiectivele aflate deja in diverse de implementare, iar, in perspectiva, va continua dezvoltarea infrastructurii bazelor aeriene si se vor demara investitii imobiliare pentru realizarea de spatii pentru adapostirea tehnicii militare noi si pentru asigurarea mentenantei, spatii de depozitare, depozite de combustibil etc. 

 

- Pandemia COVID-19 a accelerat si agravat situatia preexistenta din domeniul constructiilor prin reducerea in mod fortat a capacitatii de productie la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de constructii si afectarea fluxurilor transporturilor de marfuri la nivel international. Avand in vedere impactul posibil al crizei asupra sectorului de constructii, impact care poate insemna intarzieri majore in finalizarea contractelor de lucrari sau neincheierea acestora, chiar si intrarea in insolventa a contractantilor (antreprenori, constructori), intr-un ritm accelerat fata de conditiile normale, fapt care poate duce la cresterea ratei somajului, a ratei inflatiei, a incapacitatilor de plata a taxelor si impozitelor datorate la bugetul general consolidat, dar nu in ultimul rand si la scaderea masiva a investitiilor publice, a aparut ca necesara adoptarea unui act normativ care sa reglementeze procedura de ajustare a pretului materialelor din contractele de achizitii publice de lucrari. Necesitatea adoptarii unui astfel de act normativ a fost justificata de cresterea semnificativa a pretului materialelor de constructii in ultimul an si a imposibilitatii de ajustare a pretului unor contracte de achizitie publica din cauza lipsei clauzelor de revizuire.

 

 

Prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, s-a stabilit posibilitatea ajustarii pretului contractelor de achizitie publica de lucrari aflate in derulare la data intrarii in vigoare a acesteia, prin actualizarea preturilor aferente materialelor, in urma aplicarii unui coeficient de ajustare, pentru a tine seama de orice crestere sau diminuare a costului materialelor pe baza caruia s-a fundamentat pretul contractelor. In actul normativ mentionat se prevede ca sunt suportate de la bugetul de stat doar sumele suplimentare necesare pentru ajustarea pretului contractelor de achizitie publica/ sectoriala de lucrari finantate prin programele nationale de investitii.

Ulterior intrarii in vigoare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2021, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 281/2021, efectele situatiei exceptionale avute in vedere la momentul adoptarii actului normativ, respectiv majorarea pretului materialelor de constructii in contextul crizei mondiale in domeniu, nu numai ca nu s-au diminuat, ci au crescut si s-au extins si asupra altor elemente ale costului aferent investitiilor publice, ca efect al unor evenimente imprevizibile, cum ar fi: cresterea pretului pe pietele de energie electrica si gaze naturale, a combustibilului, transporturilor de marfuri, la nivel international, cu impact direct in productia si distributia tuturor produselor utilizate in constructii; conflictul militar care se desfasoara pe teritoriul Ucrainei si blocajul impus la nivel international Rusiei, piete importante de furnizare a materialelor, echipamentelor si utilajelor necesare pentru realizarea proiectelor de investitii.

Prin faptul ca motivele expuse anterior nu au putut fi prevazute la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 15/2021, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 281/2021, si luand in considerare si contextul pandemic peste care s-au suprapus, acestea au condus la intreruperi dese ale proceselor de productie afectand disponibilitatea fortei de munca, la sistarea lucrarilor de constructii, la refuzul angajarii in noi contracte din partea antreprenorilor, amanarea inceperii lucrarilor sau reducerea semnificativa a ritmului de lucru, mergand pana la invocarea fortei majore de catre antreprenori.

 

 

De asemenea, exista riscul nefinalizarii proiectelor, generat de faptul ca la semnarea contractelor nu erau prevazute costuri care sa acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnarii contractelor, nu au avut cum sa aprecieze situatia viitoare a contractelor. Totodata, suportarea acestor costuri suplimentare exclusiv de catre beneficiari ca si cheltuiala neeligibila in cadrul proiectelor, fara a se identifica o sursa de finantare nerambursabila, alternativa, prezinta riscul major de a determina intarzierea/ rezilierea sau chiar blocarea proiectelor, inclusiv prin litigii intre beneficiari si constructori, cu implicatii asupra indeplinirii obiectivelor programelor. Astfel, in considerarea faptului ca motivele expuse anterior vizeaza interesul general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta nr. 47/2022 privind ajustarea preturilor contractelor de achizitie publica/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru. Situatia extraordinara prevazuta la art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, a fost motivata prin necesitatea luarii unor masuri urgente pentru asigurarea realizarii investitiilor in conditii de eficienta si eficacitate si egalitate de tratament.

Cele doua acte normative au permis ajustarea valorii contractelor de executie lucrari ceea ce a dus la eliminarea unor posibile sincope in derularea investitiilor imobiliare. 

 

 

- Armata Romaniei este un vector important al promovarii imaginii Romaniei in lume. Angajamentele asumate in teatrele de operatii confirma vocatia tarii noastre de furnizor de securitate, consolideaza statutul international al Romaniei, de aliat si partener de nadejde, conform tratatelor si acordurilor la care este parte, contribuind la dezvoltarea cooperarii militare, capacitatii operationale si interoperabilitatii Armatei Romaniei cu armatele statelor membre NATO si UE.

In climatul geostrategic actual, dezvoltarea unor capacitati menite sa asigure suportul logistic al interventiilor armate este vital. In acest sens, angajamentele asumate de Romania, care implica intre altele alocarea a 2,5% din PIB Apararii Nationale, creeaza posibilitatea amplificarii investitiilor in capacitati logistice militare.

Armata Romaniei contribuie la intarirea posturii de descurajare si aparare a Aliantei Nord-Atlantice si la dezvoltarea capabilitatilor de aparare ale Uniunii Europene, in mediile terestru, aerian si maritim. De asemenea, exercitiile si alte activitati desfasurate in comun arata determinarea, forta si capacitatea tarilor aliate de a asigura securitatea fiecarei stat membru din NATO.

Pentru asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale statelor membre NATO, pe timpul operatiilor si exercitiilor aliate, si infrastructura necesara indeplinirii misiunilor de instruire, Directia domenii si infrastructuri isi aduce contributia la acest efort comun prin asigurarea documentatiilor tehnico-economice pentru lucrarile de investitii si prin coordonarea executarii lucrarilor de investitii si reparatii.

Ministerul Apararii Nationale, impreuna cu structurile similare din tarile aliate, va continua consolidarea apararii comune pe intregul flanc estic si descurajarea oricaror agresiuni impotriva teritoriului aliat.