Dupa o crestere de 12,7% inregistrata de piata de constructii in 2022, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, inceputul anului 2023 vine cu un cadru general favorabil dezvoltarii sectorului. Preturile s-au stabilizat inca din a doua jumatate a anului trecut, legislatia pentru actualizarea preturilor din contractele publice permite continuarea marilor proiecte, iar posibilitatile de finantare a investitiilor sunt fara precedent, datorita programelor europene si nationale. Totodata, aprobarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor, prevazuta in primavara acestui an, are potentialul de a debirocratiza sectorul si de a facilita etapele de avizare si autorizare. In acest context, problema majora a sectorului de constructii ramane cea legata de lipsa fortei de munca. Adriana Iftime, directorul general al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) considera ca sunt necesare noi solutii pentru diminuarea efectelor crizei fortei de munca prin masuri de incurajare a romanilor sa ramana acasa, pe santierele din Romania.FPSC, organizatia reprezentativa pentru industria de constructii din Romania, are in componenta peste 600 de companii de constructii si din zone conexe, care au, cumulat, peste 60.000 de angajati.
Interviu cu Adriana Iftime, director general al FPSC si specialist cu o experienta profesionala de peste 45 de ani pe piata constructiilor si 15 ani in cadrul FPSC.
- Cum vedeti perspectivele pentru sectorul de constructii la inceputul anului 2023?
- Asa cum se stie, sectorul constructiilor a trebuit sa faca fata unor crize care au escaladat in lant in ultimii 3 ani: criza pandemiei pe care am depasit-o cu succes, beneficiind de avantajul lucrului in aer liber si de faptul ca masurile anti-pandemie au putut fi aplicate mai facil, chiar daca s-a lucrat "cu frana de mana trasa", din cauza fricii induse de masurile de protectie si izolare. Au urmat criza fara precedent a preturilor la materialele de constructii, criza preturilor la energie si combustibili, criza generata de razboiul din Ucraina. Toate acestea au putut fi depasite cu implicarea federatiei noastre, care a sesizat in timp util decidentii politici in legatura cu fenomenele nemaiintalnite din piata, cu analize si propuneri pertinente de rezolvare a acestor noi situatii, dar si cu reactia de deschidere si raspuns a Guvernului, alaturi de care am cautat solutii. Au fost elaborate o serie de acte normative (vezi OG nr. 15/2021, OG nr. 47/2022 sau OG nr. 64/2022) care, chiar daca nu au fost perfecte, au rezolvat in mare masura preluarea diferentelor de preturi la materiale, energie si combustibili, evitandu-se un colaps investitional. Cifrele INS ne mai arata ca in noiembrie 2022 avem o crestere de 20,3% fata de noiembrie 2021. Aceste cifre confirma afirmatia de mai sus prin faptul ca in a doua jumatate a anului 2021, pe fondul socului preturilor la materialele de constructii, sectorul constructiilor intrase intr-un trend descendent, in santiere incepuse sa se reduca ritmul de lucru etc. Interventia prin actele normative enumerate a schimbat insa sensul de parcurs al activitatii de constructii realizand in final o continuare a lucrului si o crestere economica.
- Ce considerati ca ar mai trebui facut pentru ca preturile din contractele publice sa reflecte realitatea pietei de constructii?
- Asa cum am mai spus, actele normative prin care s-a intervenit pentru rezolvarea acestor crize nu au fost perfecte, autoritatile contractante nu au fost totdeauna foarte receptive, unele neintelegand ca doar cu un efort de munca in plus si cu implicarea unor surse financiare se poate evita o situatie de prabusire. Inca se mai intervine pe legislatie pentru a se imbunatati si pentru a exista o reflectare corecta intre legislatie si realitatea pietei.
- Cum vedeti decizia Guvernului de a reduce plafonul pentru acordarea facilitatilor fiscale instituite prin OUG nr. 114/2018? Ce impact are aceasta decizie asupra companiilor?
- A fost o decizie surprinzatoare. FPSC a semnat in 2018 un Acord cu Guvernul Romaniei, prin care sectorul constructiilor este declarat sector prioritar pentru economia nationala pe o perioada de 10 ani. Acordarea facilitatilor fiscale pe salarii pentru constructori este o componenta din acest Acord, aprobata prin OUG nr. 114/2018 pana in 2028. Aceasta prevedere a fost incalcata in PNRR, unde este prevazuta retragerea treptata a acestor facilitati incepand cu 2025 pana in 2028. Cred ca aceasta decizie nu a avut o baza fundamentata nici pe legislatia in vigoare, nici pe consecinte, ci a fost doar o masura contabila, care a afectat personalul de decizie din firme (directori, sefi de departamente, sefi de santiere, personalul calificat), dar si muncitorii cu specializare inalta.
- Ce solutii vedeti, in prezent, pentru asigurarea fortei de munca din sectorul de constructii? Ce considerati ca trebuie schimbat, la nivel legislativ, pentru a facilita importul de forta de munca?
- Criza fortei de munca ramane in continuare o problema a constructorilor si nu numai a lor. Incercam sa pastram forta de munca pe care o avem, sa atragem tineri catre domeniul nostru de activitate si, mai ales, daca mai trebuie inca sa mai aratam beneficiile OUG nr. 114/2018 referitoare la salariul minim in constructii si acordarea facilitatilor fiscale pe salarii, o vom face in continuare. In 2023 avem in piata constructiilor cu peste 100.000 de angajati mai mult decat in 2018. Ca federatie, ne implicam in pregatirea profesionala a constructorilor. Am accesat fonduri europene pentru dezvoltarea de competente digitale pentru industria constructiilor, alaturi de UTCB, FGS Familia si CSC am pus bazele Clusterului Technology Enabled Construction - TEC, prin care vom pregati personalul angajat din constructii la niveluri foarte inalte de digitalizare folosind conceptul BIM - Building Information Modeling. Importul de forta de munca asiatica ramane o solutie "de avarie". Muncitorii straini aduc cu ei costuri in plus, dificultati in comunicare si in corelarea termenelor din contractul de achizitie si cel de sosire a fortei de munca in santier etc.
- Cum au evoluat preturile de executie de lucrari in ultimele 12 luni si cum estimati ca vor fluctua acestea in perioada urmatoare?
- In ultimii doi an am trecut printr-o perioada de scumpiri succesive. Dupa o perioada de cresteri de preturi la materialele de constructii fara precedent, in toamna lui 2021 s-au adaugat majorarile de preturi la energie, iar in 2022 au urmat si scumpiri generate de razboiul din Ucraina. Incepand cu luna iunie 2022, aceste cresteri si-au incetinit dinamica de evolutie, mai mult, la unele materiale - cum ar fi otelul-beton si produsele din otel - s-au inregistrat chiar scaderi de preturi. Pana la sfarsitul anului s-a instalat o oarecare stabilitate, cu cresteri si scaderi suportabile. In mod normal, aceasta stabilitate ar trebui sa continue in 2023, dar situatia din Ucraina poate crea turbulente. Continuarea razboiului nu aduce nimic bun, iar oprirea acestuia va misca forte umane, materiale si financiare uriase din Europa, inclusiv din Romania, pentru reconstructia Ucrainei.
- In ce stadiu se afla initiativa de certificare a companiilor de constructii?
- In momentul de fata, asteptam aprobarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor si, din primavara, cred ca vom aborda din nou acest subiect, doar pentru firmele de executie.
- De ce considerati ca au nevoie urgenta companiile de constructii?
- Cred ca doua lucruri trebuie sa stea in atentia noastra. In primul rand, sunt necesare noi solutii pentru diminuarea efectelor crizei fortei de munca prin masuri de incurajare a romanilor sa ramana acasa, pe santierele din Romania. Pentru aceasta, am propus Guvernului si de la 1 ianuarie 2023 avem un salariu minim in constructii de 4.000 lei/luna si consideram ca pastrarea facilitatilor fiscale trebuie mentinuta. De asemenea, impreuna cu mediul universitar, colaboram pentru acordarea nevoilor reale ale pietei cu sistemul de pregatire din invatamantul universitar. In al doilea rand, dar nu mai putin important, este necesara debirocratizarea excesiva a procesului investitional.
