Creditele ipotecare reprezinta aproape 50% din totalul imprumuturilor din zona euro

Creditele ipotecare din zona euro ar urma sa inregistreze cea mai mica crestere din ultimul deceniu in 2023 si 2024, potrivit celei mai recente previziuni EY privind imprumuturile acordate de bancile europene, pe masura ce costurile ridicate ale imprumuturilor, cresterea economica slaba si scaderea increderii pe piata imobiliara determina scaderea cererii. Se preconizeaza ca imprumuturile ipotecare vor creste cu doar 1,5% in 2023 si cu 2,4% in 2024, ceea ce reprezinta cea mai mica crestere din ultimul deceniu.

Se estimeaza ca economia zonei euro sa creasca cu doar 0,5% in 2023 si cu 0,6% in 2024, iar totalul imprumuturilor bancare sa inregistreze o crestere modesta, de 2,1% in 2023. ceea ce reprezinta o scadere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de crestere de la an la an, inregistrat in 2022. Volumele imprumuturilor vor incepe sa se redreseze incet, cresterea urmand sa ajunga la 2,3% in 2024, 3,2% in 2025 si 3,3% in 2026, cu conditia ca reducerile de dobanda ale Bancii Centrale Europene asteptate in 2024 sa se materializeze. Aceasta ar trebui sa aiba ca efect si reducerea costului imprumuturilor pentru gospodarii si companii si sa stimuleze cererea de credite. 

"Marile economii europene continua sa functioneze intr-un mediu extrem de dificil. Ratele dobanzilor sunt la cel mai ridicat nivel de la formarea zonei euro, tensiunile geopolitice au crescut si, in acest an, desi inflatia si preturile la energie sunt in scadere, acestea raman ridicate. Piata imobiliara este cea mai afectata. Pentru gospodariile din intreaga Europa, costurile ridicate ale vietii si ale imprumuturilor inseamna ca mai putini oameni isi cumpara case, ceea ce inseamna ca imprumuturile ipotecare scad la cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Privind in viitor, bancile europene se confrunta cu un exercitiu de echilibru, pentru a mentine bilanturi solide, a reduce costurile si a continua sa sprijine clientii. Progresele pe care firmele le-au facut pentru a se digitaliza - in pofida unei succesiuni de socuri economice si a cresterii lente - le vor ajuta sa aiba succes pe termen mai lung, mai ales in contextul in care ne asteptam la o crestere economica mai puternica incepand cu anul viitor", declara Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Regional Managing Partner.

 

Creditele ipotecare reprezinta aproape jumatate din totalul imprumuturilor din zona euro, iar incetinirea prognozata a cresterii creditelor ipotecare la 1,5% in 2023 si la 2,4% in 2024 reprezinta cea mai slaba crestere de la an la an in doi ani succesivi din ultimii zece ani si o decelerare puternica fata de cresterea de 4,9% din 2022. Miscarile retinute din piata imobiliara (in special in Germania), costurile mai mari ale imprumuturilor si inasprirea continua a criteriilor de creditare au ca efect atat reducerea cererii, cat si disponibilitatea creditelor ipotecare.

 

Cresterea creditarii bancare pentru intreprinderile din zona euro va scadea de la varful de 5,5%, atins in 2022 (cel mai ridicat din 2008 incoace), la 2,7% in acest an si la doar 2,2% in 2024, cu contractii pe pietele din Italia si Spania. Cresterea mai slaba din 2024 reflecta in mare masura impactul costurilor mai mari ale imprumuturilor corporative asupra investitiilor intreprinderilor si a imprumuturilor asociate.

In pofida perspectivelor economice dificile si a incertitudinii persistente de pe piata, se preconizeaza ca imprumuturile acordate intreprinderilor se vor accelera incepand cu 2025, cand se estimeaza o crestere de 3,1 %, inainte de a ajunge la 3,5 % in 2026, pe masura ce ratele dobanzilor scad si conditiile economice se imbunatatesc, ajutate de inflatia mai mica si de investitiile de fonduri din programul european Next Generation EU (NGEU). 

 

Dupa doi ani de contractie a imprumuturilor negarantate (pe parcursul anilor 2020/21), cresterea de 2,7% inregistrata in 2022 pare sa fi fost un punct culminant. In 2023, se preconizeaza o crestere moderata a creditului de consum, de 1,6%, urmata de 1,9% in 2024. Acest nivel este scazut in comparatie cu nivelurile anterioare pandemiei, in care cresterea a fost in medie de 5%, intre 2015-19. Desi scaderea prognozata a inflatiei va sprijini cheltuielile discretionare ale consumatorilor, aceasta ar urma sa influenteze si cresterea cheltuielilor in numerar si a finantarilor asociate prin intermediul cardurilor de credit si al imprumuturilor personale.

Piata de munca puternica din statele europene  si o redresare constanta a increderii consumatorilor ar trebui sa sustina cresterea cererii pentru credite de consum, iar prognoza EY European Bank Lending Forecast estimeaza ca cresterea creditarii va ajunge la 3,2% in 2025 si la 2,9% in 2026.

 

O economie slaba a zonei euro va determina probabil o crestere a creditelor neperformante (NPL) in toate formele de creditare bancara, dar EY European Bank Lending Forecast nu se asteapta la o crestere semnificativa in urmatorii ani. E de asteptat ca orice crestere  sa ramana cu mult sub nivelurile din timpul si de dupa criza datoriilor din zona euro. Se preconizeaza ca imprumuturile neperformante, ca pondere din totalul imprumuturilor in intreaga zona euro, vor creste la 2% in 2023 si la 3,1% in 2024, de la 1,8% in 2022, pe masura ce se acumuleaza efectul intarziat al cresterii ratelor dobanzilor. Pentru context, ratele creditelor neperformante au atins un nivel maxim de 8,4% in 2013.

Se preconizeaza ca Spania si Italia vor inregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante in 2023, de 2,3% si, respectiv, 2,7%, partial din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rata variabila de pe ambele piete, care ii lasa pe debitori mai expusi la costuri mai mari.

Reglementarile si criteriile de creditare mai stricte de dupa criza financiara mondiala ar trebui sa insemne ca debitorii de credite ipotecare sunt mai in masura sa faca fata ratelor mai mari, in timp ce economiile acumulate de gospodarii in timpul pandemiei si ratele scazute ale somajului in intreaga regiune ar trebui sa ofere o plasa de siguranta impotriva cresterii costurilor indatorarii. In ceea ce priveste intreprinderile, imbunatatirea perspectivelor privind preturile la energie si inflatia, precum si dovezile recente de crestere a marjelor de profit ar trebui sa actioneze pentru a limita cresterea ponderii creditelor neperformante pentru intreprinderi.

"Pe parcursul acestui an, pe masura ce ratele dobanzilor si tensiunile geopolitice au crescut, economia Europei - si bancile care o sustin - au fost testate pana la noi limite. Cu toate acestea, provocarile economice nu produc in sectorul bancar fisurile la care multi s-ar fi asteptat in urma cu un deceniu si jumatate, ceea ce reflecta eforturile depuse de institutiile financiare din regiune pentru a-si constitui rezerve de capital ridicate si pentru a-si consolida pozitiile financiare si, in cele din urma, pentru a absorbi presiunea economica. In timp ce cresterea creditarii bancare va incetini pe termen scurt, imaginea este pe mai departe una de redresare. S-ar putea sa fie lenta, dar, in absenta unor noi provocari majore si neprevazute, ne asteptam la o imbunatatire constanta a economiei si a volumului de creditare. In pofida cresterii prognozate a pierderilor din credite, se asteapta ca nivelurile de depreciere sa ramana mult sub cele inregistrate dupa criza financiara, iar cresterea cererii noi de credite incepand de anul viitor ar trebui sa contribuie la contracararea unei parti a impactului", a declarat Nigel Moden, EY EMEIA Financial Services Banking and Capital Markets Leader.

 

Economia germana este singura dintre economiile majore din zona euro care se preconizeaza ca se va contracta in acest an, in mare parte din cauza ratelor dobanzilor mai mari, a perturbarilor cu care se confrunta pietele sale de export si a efectului preturilor ridicate prelungite ale energiei asupra bazei industriale. In ansamblu, se preconizeaza ca PIB-ul german se va contracta cu 0,2% in 2023, urmand sa creasca cu 0,1% in 2023 si cu 1,8% in 2025.

Se estimeaza ca perspectivele de crestere a imprumuturilor bancare in Germania in acest an vor fi slabe, desi se preconizeaza ca vor depasi o serie de alte piete din zona euro. Se preconizeaza o incetinire a ritmului de crestere a creditarii bancare globale, de la 6,9% in 2022, la 3,8% in 2023. Se preconizeaza ca imprumuturile ipotecare vor creste cu 1,6% in 2023 - cea mai slaba crestere din 2009 incoace - dupa o crestere de 5,3% in 2022.

Creditele de consum sunt prognozate sa inregistreze o crestere de 0,4% in 2023, inainte sa  accelereze la 1,8% in 2024. In ceea ce priveste creditarea corporativa, se preconizeaza ca stocul de credite pentru intreprinderi va incetini, la o crestere de 5,8% - de la 8,9% in 2022 - inainte de a incetini si mai mult, pana la 2,4% in 2024, pe masura ce efectul cererii slabe din strainatate pentru produse manufacturate, politica monetara restrictiva si incertitudinea ridicata se resimte asupra investitiilor intreprinderilor.

Economia franceza a dat dovada recent de o rezistenta mai mare decat cea a zonei euro in general. Cresterea PIB-ului francez a incetinit la 0,1% in trimestrul al treilea, de la 0,6% in trimestrul al doilea 2023, desi acest lucru a mascat o performanta robusta din partea cererii interne. In general, prognoza EY European Bank Lending Forecast prevede o crestere anuala a PIB-ului de 0,9% in acest an, urmata de 0,6% in 2024 si de 2% in 2025.

Se preconizeaza ca totalul imprumuturilor bancare va creste cu 3,7% in 2023, in scadere de la 6,1% in 2022, iar apoi va incetini usor la 3,5% in 2024. Creditele de consum ar urma sa creasca cu 2,4% in 2023, in scadere de la 3,5% in 2022, iar cresterea creditelor pentru intreprinderi ar urma sa incetineasca pe parcursul anului 2023 la 5%, de la 7,3% in 2022, apoi la 3,3% in 2024.

 

Dupa un inceput relativ puternic in 2023, se preconizeaza ca PIB-ul spaniol va creste cu 2,4% in 2023. Acest lucru se datoreaza, in principal, economiei spaniole axate pe servicii, dependentei mai reduse fata de unele dintre industriile energointensive decat in cazul unor tari similare si redresarii in curs a sectorului turismului.

Cu toate acestea, in ceea ce priveste totalul imprumuturilor bancare, previziunile economice EY pentru imprumuturile bancare europene prevad o contractie de 2,1% in 2023, reflectand scaderea de la sfarsitul anului 2022 si inceputul anului 2023. Dintre categoriile de imprumuturi, se preconizeaza ca doar creditele de consum vor raporta o crestere. EY European Bank Lending Forecast preconizeaza o crestere a creditului de consum de 0,4% in 2023.

Se estimeaza ca imprumuturile pentru intreprinderi se vor contracta cu -3,4% in acest an, inainte de a stagna in 2024. In ceea ce priveste creditele ipotecare, se asteptata o contractie de -1,5% in acest an, in mare parte din cauza structurii creditelor ipotecare spaniole. Majoritatea creditelor imobiliare spaniole sunt contracte cu rata variabila, ceea ce inseamna ca piata imobiliara este expusa mai devreme la cresterea ratelor dobanzilor decat multe alte tari din zona euro.

In afara de imprumuturile pentru intreprinderi, se estimeaza o revenire la crestere pentru toate formele de creditare, incepand de anul viitor, iar totalul imprumuturilor bancare ar urma sa creasca cu 0,6% in 2024 si cu 1,6% in 2025.

 

Italia a evitat la limita o recesiune tehnica in T3 2023, deoarece PIB-ul a stagnat dupa o contractie de 0,4% in T2 2023. Cresterea PIB-ului este prognozata la 0,7% in acest an si la 0,6% in 2024. Cu toate acestea, pe masura ce se imbunatateste dinamica, se preconizeaza o crestere mai buna (1,2% in 2025).

In ceea ce priveste creditarea bancara globala, prognoza prevede o contractie de -1,9% in 2023. Se preconizeaza ca imprumuturile ipotecare vor creste cu 1,1% in acest an, in scadere de la 4,2% in 2022. Creditele de consum sunt prognozate sa creasca cu 4,5% in acest an, in timp ce imprumuturile pentru intreprinderi sunt estimate sa se contracte cu -5,1%, inainte de a reveni la o crestere de 1,4% in 2024. La fel ca in cazul altor economii importante din zona euro, se preconizeaza ca toate formele de creditare vor inregistra o crestere in 2024 (de 1,1%), urmand ca in 2025 cresterea sa revina la 2,5%.